MAI BUNI SĂ FIM
Simţim cum inima lui bate
În noi toţi şi-n toate.
Mai multă credinţă să avem,
Lui Dumnezeu să ne închinăm.
Prea multă răutate,
În noi toţi şi-n toate.
Cu multă rugăciune reuşim,
Măcar un pic, mai buni să fim.
Unii dintre noi îi slujesc
Şi cu
Înnegrite de vreme
şi de pete de ploaie,
gândurile lipsite de mărginire
alunecă-n lumina nopţii
cuprinzătoare şi făr’ de legea
înţelegerii
că-n slăbiciunea ei aparentă
e… o forţă.
În palma mea este clipa
cu arome de primăvară
şi culoarea ochilor tăi,
descântaţi cu iarba fiarelor
în vraja nopţii
luna îşi ascunde privirea
sub veşmântul de stele
iar privirile ard ca o torţă
în valurile tăcerii.
Zâmbetul se desface în două
şi se prelinge
gânduri de iarna
o frunză bate galbenă-n fereastră
semn că toamna pleacă din livezi,
vântul printr-o pasăre măiastră
ne-anunță viscole și cu zăpezi.
zarea-ntreagă tristă-mi dă fiori
viscolind în gând numai tăceri,
moare încet lumina printre nori,
coborân
Poezia
nu are margini ascuțite
cu putera sa milioane de brațe
descoperă dimineața
validată de trecerea trenului
în care inima
un copil singuratic
respiră orizontul
cu ochi flămânzi
află bucuria nașterii
din cercul major al zborului
prin hub
De-a lungul leneşelor
ore de-ntuneric aşternute de vreme,
razele dintr-o schiţă stângace
a răsăritului de soare
desenau un dreptunghi de… lumină.
Frumoasă toamnă bine ai venit !
farmecul tău mă cucereşte neîncetat
eşti capricioasă, plină de culoare
îmi readuci în suflet un ocean de vise.
eşti ruginie, frunzele îngălbenite cad
într -un dans ce nu poţi să-l ignori
iar vântul impasibil la durerea l
Îmbrăcat la patru ace, cu rubinul inelului strălucind pe degetul mic, a aruncat flegmatic zarurile pe masa de joc . Nu-i păsa de rezultat, era un simplu joc. Rutină.
Într-un colţ, retrasă şi timidă, necunoscuta nu îndrăznea să ridice ochii, nu se af
Mai e puţin,
umbra mi s-a întins
prin odaie şi-n afara ei,
lacrimile se prelingeau printre degete
mai fierbinţi şi mai repezi,
mâini nerăbdătoare
prinseseră încheieturile mâinilor,
mi se părea
că niciodată n-am fost
mai singur…
Mai e puţin.
Cu gândul
la strălucirea blândă
a razelor lunii
peste micul motel
în care-s găzduit
de-o bucat’ de vreme,
aştept să treacă
noaptea castă
din sufletul meu,
să mă apropii
cu o clipă… de-acas’.
Nu e decât
esența plină
de infinit.
gustă-i adâncul
femeie
din pleoape,
are miros fierbinte
de nesfârșit
chiar de-i sorbi
cu nesaț veșnicia
din clipa perenă
ramane tot
o eternitate.
Femeie
naște-mi secunda
de azi,
copil frumos
de neperenitate.
31
sonet
Hai să vâslim femeie înapoi
Spre timpurile care ne-au învins,
Să rupem umbra care s-a prelins,
Înstrăinându-ne pe amândoi.
Acolo a rămas ceva din noi,
Mă-ntorc flămând la marele mister,
De ce s-a instalat atâta ger?
Nu mai citim pe frunze de trifoi…
să nu-ţi speli ochii tăi de toamnă
cu apă de la robinet,
că am citit pe-un site, aseară,
când navigam pe internet,
că apa care e pe ţeavă
nu vine din ecosistem
şi pentru ochii tăi, iubito,
doar pentru ei, atât, mă tem.
să nu-ţi speli ochii tăi albaştri
din
de Gavriil Stiharul
O noapte hibernală se aşterne-n cuvinte
şi clinchet de cristale loveşte în secundă,
gura lunii să nu soarbă lacrima ta fierbinte
când craterele albe sunt colţi ce stau la pândă.
Te vreau iar flacără mistuindu-se în ceară,
te vr
Şontâc
Ca să ajungă la capătul străzii,
are nevoie de timpul-durată
(a dura, durare)
Cineva
tastează greşit
şi durare devine
durere,
durare + durere = îndurerare…
dacă ar corecta,
s-ar transforma în “îndurare”
dar pentru a afla îndurare
mai are mult de mers ş
Un aer trist
străbătea încăperea
în care sălăşluiam
într-o pâclă de fum
şi-o dezordine vie
pesemne de mine
aruncată-n timpul
ce nu vrea să…
mai treacă odat’.
când eram copil
adesea când eram copil visam că îngerii vin din cer
și zboară pe lângă ființa mea ciudată ocrotindu-mă
trăiam într-o irealitate de basm peste care zbura timpul
îmi plăcea singurătatea în pădure printre copaci
ei îmi vorbeau din alte lumi
Linişte tulburată
de târşitul papucilor prin cameră
şi-un gest vag de consimţire
aflând din gura
lividului sihastru cu ochii metalici
şi privirea ageră,
că drumul făcut în viaţă
se repetă,
se repetă mereu, neîntrerupt,
destinul… s-a înnodat.
Academia de Studii Economice din București, abreviat A.S.E. București, este o instituție de învățământ superior de stat, fondată în anul 1913. Sediul A.S.E. se află în Palatul Academiei Comerciale, situat în Piaţa Romană. Academia de Studii…
Citeste mai mult…Cerul este senin dar este ger în curte, Ninge dar vântul începe ceva să caute,Flori de chiciură pe a copacilor ramuri,Dar și flori înghețate acum pe geamuri. De ieri multă zăpadă a început să cadă,Fulgi de zăpadă aleargă tare pe stradă,Văd iar…
Citeste mai mult…Astăzi am mers prin zăpadă fericită,Vântul printre ramuri răgușit iar caută,Orașul cu o maramă albă s-a îmbrăcat,Printre fulgii argintii mereui am umblat. Așa este Brăila când ninge foarte tare, Crengile în copacii goi triști trosnesc,Sunt copil…
Citeste mai mult…Iarna pe drum iar veselă bine petrece, Lângă foc este foarte bine și în odaie,Întunericul nopții este acum mai rece Vântul prin zăpadă mai supărat trece. Cade din calendar astăzi o altă foaie, Mai așez un pulover gros iar pe mine, Când focul arde…
Citeste mai mult…
-->
Comentarii
Oare am postat-o unde trebuie?
Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!
Vă mulțumesc.
Sănătate!