Precum un candelabru-n catedrală,
Din cuib amorţit zori de flăcări zvâcnind,
Pe boltă-şi înalţă dogoarea rotind
Lumina trecând în arc siderală,
În cântec de greier şi lanuri lucind,
Aruncă jucând culori în petală,
Amurgul curge din geana astrală,
Lăsând în
Atâtea stări de spirit, atâtea idei, opinii,legi şi obiceiuri câte sunt în lumea asta,ne învaţă, ba chiar ne obligă, să le judecăm sănătos pe ale noastre,altfel rămănem cantonaţi în nişte şabloane pe care cu greu le mai putem rupe.Puţini dintre noi a
Comentarii
Oare am postat-o unde trebuie?
Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!
Vă mulțumesc.
Sănătate!