Să nu uiți
 să-ți trimiti inima
 și sufletul
 în afară -
 da... în afară
 peste văi largi și munți
 atât cât poți de departe
 să nu uiți...
 
 Să nu uiți
 să-ți dăruiești cuvântul
 care ți-a plăcut mai mult
 celor care au cuvânt
 și

Prima învățătoare a plecat puțin în ceruri;

Predă lucrul manual, bunele maniere, îngerilor.

Ce degete neîndemânatice ai, îmi zicea,

Nici acul între ele nu vrea să stea, dar pânza…

A luat în pripă papiote colorate din viață,

Iglița*, sucitura* de lână și-a

LA MARGINI DE VIS
(Corneliu Neagu, 14.06.2019)

Mă-ntorc peste vreme cu gându-napoi
și zeci de-amintiri mă-asaltează deodată
cu mii de regrete vorbind despre noi
în triste romanțe, pe-o harpă stricată.
Romanțele-ajung dintr-un vechi labirint,
trecân

În fața mea muntele-și întinde brațele
cuprinzându-mă strâns în cremenea lui.
Peste el norii se ciocnesc, lăcrimând
vast ocean răzbunător de iubire.
Durerea încăpută în dimineața lumii
hohotește cuminte expulzând
în contracții, simfonie de tunete.
Limbă

nu știu ce mă enervează mai mult

fake news-urile pe care liberalii

și „salvatoriii” României

mi  le bagă pe gât

de  la tejgheaua cu ștevie a opoziției

sau correct news-urile marilor zilei

încărcate de culpabilitate și obsesii compulsive

de la prânzul cu buc

Triste nopţi şi zile ne mai bântuie...
Într-o lume echivocă
o cutie neagră ne manipulează...
Apăsăm comod telecomandă
(dar ce bani frumoşi trebuie să facă băieţii deştepţi
pe baterii, telecomenzi şi alte cosumabile!)
ca să ne luăm porţia de drog în fiecar

Atâtea veri peste noi au trecut,

Florile de cireși bine scuturate,

În multe vise adesea ne-am pierdut,

Doar parfumul lor în timp străbate.

Surâsul ascuns printre flori de cireși,

Când ploaia fredonează simfonii,

Copacii sunt goi, de vânt bine culeși,

Știu,

Ți-am căutat ochii într-o picătură de apă în care soarele se oglindise
Un strop de ploaie gelos, agitând-o, imaginea îți răpise
Ți-am ascultat misterioasa șoaptă în freamătul de vânt
Nu am găsit decât fiorul dintr-un nedeslușit descânt.

Ireal mi s-a

O poveste de timp

Ai ascultat vreodată

liniștea dintre două inimi

când stelele nopții răsar

și cuvintele călătoresc în vise...

nu știu dacă venirea

sau plecarea ta

îmi fac bine sau rău

prezentul se scurge printre noi

în spațiul unde

răsăritul se termină

înaint

 adun 
 într-un buchet de trandafiri
 viziunea vieții
 care mă-nconjoară -
 aceste clipe de iubire pură
 pentru întâia și a mia oară...
 
 adun
 aceste clipe, ce-n tăcere
 din inimă... în taină au ieșit -
 vorbind cu soarele și luna
 cu g

          (postarea precedentă)

          Pepene

          Moto: „Am înțeles că un om poate avea totul neavând nimic și nimic având totul.” (Mihai Eminescu, decedat la 15/27 iunie 1889)

          Pepenele este explicat în vreo 26 de definiții în dic

Rătăcim fericiți la malul mării,

bucla neagră răvășită de vânt,

privirea ta un frumos legământ.

Luminile serii  strălucesc pe cer,

marea se ascunde printre talazuri,

ascundem un sărut printre valuri.

Umbra nopții aleargă și ne prinde,

din valuri se aud ți

STRĂINA
(Corneliu Neagu, 12.06.2019)

Străina apărută-n prag aseară
se întorcea fără bagaj din gară.
Privind spre ea, când a intrat în casă,
părea o umbra din trecut rămasă
pe dorul meu răpus de insomnie,
orfan pribeag pe zorii-n agonie.

M-a dojenit că-

Pe unde-i dusă vara, toamna, iarna
Și primăvara, pe unde-i rătăcită ?
Cine le iese-n cale spre a le întâmpina
În pumn cu sare și-un dumicat de pită?

Unde-i pădurea cu cetina ei verde,
Unde-s păstorii, unde-i turma lor,
Unde e cerul? Nici el nu se mai

 









 sunt pe vecie-un gând senin
 și chiar mai mult, dacă dorești -
 în vise îți sunt musafir 
 sperând că sincer mă iubești... 
 
 sunt ploaia ta, când ai nevoie 
 de picături și mângâiere pură -
 sunt soarele ce te-ncalzește 
 până î

mi-ar fi plăcut să vină cineva cu mine până la gară

să mă întrebe dacă n-am uitat ceva

să-mi dea niște sfaturi

mă  gândeam în timp ce călcam fără nicio tragere de inimă

prin iarba pictată cu steluțe de rouă

și auzeam trilurile ciocârliei în mijlocului cer

Prefața de Florentin Smarandache
Pr. univ. dr. University of New Mexico - USA

Trubadurul spațiului rural

Cu antologia – bilanț Trubadur la porțile neamului, Ion I. Părăianu revine în atenția publicului iubitor de poezie, încercând să ofere o imagine de