(I) liniştită apropiere (cybersonet DCXCVII)

e începutul dimineții subtile-n brumărel

[ea]

te si

aprilie explozie blândă (cybersonet DXC)

grădinile își desfac pe rând tăcerea

în valuri moi de sevă și parfum

iar aerul devine-un trup de fum

ce-și plimbă peste flori

curcubeu de panseluţe (cybersonet DLXXIII)

panseluțe sar din ghivece ca niște mingi

se rostogolesc pe cerul verde-albastru pe o coardă

un fluture poartă pălărie de cast

vals lent (cybersonet DLVII)

te strâng încet și pașii ni se-mbină

o rotire înceată ce ne duce spre uitare

iar pielea ta respiră cald deplină

ca o ninsoare moale

elogiul mișcării - sonetele dansului

(dans de societate – mazurca – boierism)

eleganţa mazurcăi (cybersonet CCCXCII)

în faldul tău lumina o descriu

ca vinul vechi în cupa de cristal

și fiecare pas se vrea omagiu

adus tăc

~ ciclul Calendar ~

trialog – romanțe de dragoste în dialog

gerul topit în iubire (cybersonet CCCL)

când gerul se topeşte din amintiri ce rămân vii

[ea]

decembrie-mi aduce-n dimineață

un vals de fulgi ce trec dar nu se sti

~ ciclul Calendar ~

trialog – romanțe de dragoste în dialog

unde mistice (cybersonet CCCXXXVII)

nopți de august sub dorinţe şi aprinderi

[ea]

coboară stele-n trupul tău fierbinte

și noaptea arde-n august fără somn

perseide

~ ciclul lacrimă şi lumină ~

cu dreptul iosif (cybersonet CCXCVII)

a fost ales bătrânul drept iosif ursit

păzitor curat al tainei negrăite

sub acoperământul cel sfânt chivernisit

şi a dat fecioarei zile neispitite

el n-a

~ ciclul lacrimă şi lumină ~

intrarea pentru slujire (cybersonet CCXCVI)

trei ani numărase firavă fecioară

când ana a dus-o la templul sfânt

cu pași de crin cu inimă curată

s-a pus în slujba celui preasfânt

zile și nopți

~ ciclul Calendar ~

serenade

promisiunea nopţii (cybersonet CCLXXXIII)

când zorile vin și soarele răsare

îți mulțumesc iubite pentru dansul de ieri

dar noaptea ce vine are altă valoare

îți voi împrumuta nopțile lui cuptor

~ ciclul Calendar ~

Secţiunea „Simetrii diurne”

arşiţa grădinii (cybersonet CCXLVII)

în miezul zilei soarele-i o spadă

ce taie crengi și frunza o oprește

iar verdele cu umbra lui pășește

pe marmura grădinii ce nu cade

îș