Îmi caut viaţa la periferie,
Ca plapuma-ntr-un vechi şifonier;
Un suflu într-o stranie mumie,
În príer nu mă-nduplecă să sper.
De ce-n albastru e atâta negru
Şi-n ziuă se cufundă-atâta gri,
De ce nici răsăritul nu-i integru
Şi m-ocolesc secunde cilibii?
Aş vrea să smulg ades din păsări zborul,
Din stele-aş stoarce-agale bobi de cer;
Aş aduna-ntr-un ghem Ecuatorul,
Să nu-mi mai fie gerul temnicer!
Atunci când lutul se închide-n mine,
Mai dau o tură pe sub caudine.
Comentarii
Ce frumos aţi spus, doamna Anişoara Iordache! Mulţumesc mult! Stimă,
Mulţumiri călduroase, doamna Maria Ciobotariu! Cu prietenie,
Onorată, doamna Lenuş Lungu! Mulţumesc! Cu drag,
Mihai Arsene, mulţumesc pentru semnul de lectură! Cu prietenie,
Superbe versuri!
Cu admirație!
Imi place acest suflu liric, amprentat cu emotii.