Am trecut graniţa somnului, cu mai puţină naivitate şi poate mai puţin orgoliu,
depănînd prin labirint manierismul cosmic al frescelor de la Ajanta
şi amintirea unei insule ce înfloreşte cu brusca exuberanţă a liliacului alb,
cu ciorchini grei ca de zăpadă, cuvîntul de dincolo de cuvinte. După măsura îngerului.
Şi n-a rămas decît această poveste cu gustul tău dulce încercuit de melci albaştri,
obişnuiţi să suporte singurătatea noastră, inclusiv lucrurile
aşa cum sînt în aparenţa lor, la liturghia de duminică.
Altminteri în fiece vis pe care-l ascund în buzunar iarba încolţeşte împrumutînd memoria altora,
înainte de noi înşine, exact ca acelea pe care le păstram în sertare, zile-n şir spre sud,
altfel ce sens ar avea un ţărm pe care nu-l poţi uita?
Toate acestea sînt pentru mine atît de limpezi încît îmi pare că nu au nevoie de nici o explicaţie
şi de nici un efort de-a le vedea altfel.
De ce să privesc cerul în fundul unei fîntîni cînd pot să ridic privirea în care eşti numai tu,
infinitul ascuns în fiecare dintre noi, o fotografie în sepia teribil de dragă
la care nu vreau să renunţ niciodată, sfidînd orice lege a firii,
pentru simplul motiv că mai am nevoie de timpul despicat în două de ape,
de ziduri în care să ne înăbuşim ochii de piatră,
zîmbetul fragil din uşa dormitorului sau ceasul bătînd ora trei în fum gros de havană.
În vechiul port asurzit de valuri caut un drum alungit ca siluetele din pînzele lui El Greco printre sălcii,
o adresă în vîrful gîndurilor, un nume cu sufletul desculţ.
De ce trebuie mereu să te găsesc dacă nu te-am pierdut niciodată?
Trebuie să fii membru al Cronopedia pentru a adăuga comentarii!
Capriciile iernii
Cerul este senin dar este ger în curte, Ninge dar vântul începe ceva să caute,Flori de chiciură pe a copacilor ramuri,Dar și flori înghețate acum pe geamuri. De ieri multă zăpadă a început să cadă,Fulgi de zăpadă aleargă tare pe stradă,Văd iar…
Citeste mai mult…Ninge în Brăila
Astăzi am mers prin zăpadă fericită,Vântul printre ramuri răgușit iar caută,Orașul cu o maramă albă s-a îmbrăcat,Printre fulgii argintii mereui am umblat. Așa este Brăila când ninge foarte tare, Crengile în copacii goi triști trosnesc,Sunt copil…
Citeste mai mult…Într-o iarnă
Iarna pe drum iar veselă bine petrece, Lângă foc este foarte bine și în odaie,Întunericul nopții este acum mai rece Vântul prin zăpadă mai supărat trece. Cade din calendar astăzi o altă foaie, Mai așez un pulover gros iar pe mine, Când focul arde…
Citeste mai mult…Frigul
Văzduhul pare mereu mai nemărginit, Acum pe Cer stelele toate au adormit, Prin zăpadă este acum liniștea tăcerii, Vin pe stradă mereu fulgii mari ai iernii. Urlă vântul aprig deseori în depărtare,Gradina mea nu mai are nici o culoare, Peste tot…
Citeste mai mult…
Comentarii
Un soi de reconfigurare, desigur, pur subiectiv, Dan! Îţi mulţumesc pentru gînduri! Cu acelaşi drag! Lu
De ce trebuie mereu să te găsesc dacă nu te-am pierdut niciodată?
Întrebare delicată cu un răspuns greu de dat....
Citit cu mare drag, Dan
Vă mulţumesc pentru distinsele consideraţii Cu preţuire, stimată dnă Stăniloiu! Toate cele bune vă doresc!
Admiraţie pentru un text rafinat cu o multitudine de trimireri, un text profund şi analitic în care sinele e atent cercetat...
Dle Muntean, vă mulţumesc pentru dar!
Dincolo de cuvint cautam propria forma de cunoastere, propriile aspiratii...
mereu căutăm cuvîntul de dincolo de cuvînt...
Cu mulţumiri pentru lectură şi aprecieri, dragă Lenuş!
Citit cu drag Luminiţa...Felicitări!