Alergi o viaţă-ntreagă,
– Te zbaţi si suferi,
Uitând cu tot de suflet –
Să aduni galbeni.
Să-ţi faci palat....
Visând că-i fi aici prinţesă.
Şi-l faci înalt,cu şapte turnuri,
Cu ziduri groase şi creneluri –
Nici pasărea să nu pătrundă,
Dar’mi-te un curtezan!
Şi, în naivitatea ta,
Te-nchizi aici cu bună ştiinţă,
Visând că Feţi Frumoşi
Îti vor adăsta în prispă,
Să-ncingi baluri, peste ani,
Cu valsuri vieneze,
Să te legeni, ameţită,
Purtată de curtezani.
Dar trezirea-ţi este cruntă –
Zidurile-s reci si triste.
Te plimbi prin camere pustii
Și urli, precum câinii la lună:
Vreau un suflet lângă mine,
Să mă-ncânte,să m-alinte,
S-alunge durerea din suflet;
Vreau să vină un Romeo
La iubita-i Julieta!
Este pasărea măiastră!
Ce păcat că are aripi
Ca să zburde pe câmpie,
Că-i inchisă-n colivie.
Şi, ca ironia sorţii,
Temnicer îi chiar consortul,
Ce pufneşte-n pumni,
Că are cheile porţii!
Ţi-a făcut viaţa un chin –
Vorbele-i sunt pline de venin.
Te urmăreşte, pas cu pas,
Și doar speranţa ţi-a rămas.
Viaţa se scurge agale
Şi Romeo nu mai vine,
Că ţi-a dăruit inima-i mare
Şi l-ai trimis în uitare.
I-ai întors spatele-n dispreţ,
Spunându-i, în batjocoră,
Că nu-ţi părăseşti palatul
Pentru-a sta într-un coteţ!
O să trecă anii...
Inima ţi se va-mpietri
De atâta suferinţa,
De-o să dai palate, mii,
Să zbori liberă pe câmpii.
Morala:
Chiar de are-n cuib un maur,
De o ţine-ntr-o colivie de aur,
Libertăţii îi duce dorul
Şi măiastra... îşi ia zborul
MdRaesculum 10/11 iulie 2009
Comentarii
Mulțumesc, Lenuș și Camelia, pentru admirația pentru...zborul măiastrei!
Să fiți... așa cum vă doriți! Cu drag