pocalul dianei (cybersonet CCXLVIII)

07. (poezie, cybersonet)

~ ciclul Calendar ~

Secţiunea „Melancolii în amurg”

pocalul dianei (cybersonet CCXLVIII)

 

75846f3371e2c89a93a6b4dbcbcb081e.jpg?profile=RESIZE_400xdiana stă-n amurg pe cer cu ochii grei

și-și lasă fruntea-n umbre să coboare

cu toarcă* vie-și țese albă floare

pe pieptul nopții singură dumneaei

 

ea varsă mierea veche-a unei oare

într-un pocal pierdut printre alei

priviri de muritori și semizei

iubiri ce s-a aprins în visătoare

 pocaluldianei15-.gif?profile=RESIZE_400x

e liniște în cerul ei de sticlă

pe umeri poartă stele ca o greață

și pașii-i sunt o urmă-n infinit

 

cu sânge de-amintire-și face raclă

și-și scrie numele pe cer măreață

ca să rămână vie dar sfârșit

 

*toarcă - (substantiv, f.) instrument de tors, în general din lemn, folosit pentru a transforma fibrele naturale (în mod tradițional lână) în fire

 

©Ioan Muntean, 2025

Voturi 1
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
-->