Visez în tăcerea nopţii…

Ochii-mi sunt stele mişcătoare în tăcerea nopţii…să te pot striga cu dorul din sufletului meu.De pe buzele mele pleacă al tău nume rostit în şoaptă…În palma mea de suflet îţi dăruiesc inima mea…Pentru tine aş fura stelele şi luna…o licoare ţi-aş pregătii…licoarea nopţilor albastre prefacută-n praf de vis. Gândul meu se îndreaptă spre pulberea de stele,luminat de un luceafăr în tăcerea nopţii.Te strig în noapte…te chem.Strigările inimii mele îmbracă iubirea nopţii ca apa din fântănasufletului.Tu eşti universul meu….Dar în tăcerea nopţii se aude doar ecoul strigătului meu…Aş vrea să-ţi umplu sufletul de frumuseţea gândurilor mele…Să visăm împreună….Îmi zugrăvesc lumea în tăceri şi vise.Plouă…dar plouă cu lacrimile mele…apa râului din ochii mei sunt trişti nu s-a mai limpezit, nu pot oglindi luna argintată,de care,în fiecare clipă de dor îmi agăt visul…Tăcerea nopţii este sufletul tremurator şi delicat al unei lumi fantastice şi pure,în care visele se împlinesc, în care lacrima nu-şi cunoaşte înţelesul…Nopţi în tăcere se nasc mereu la începutul apusului, izvorând peste el ca o apa vie, ca o ploaie de stele…Acolo unde este leaganul tăcerii … la hotarul trandafiriu al somnului, în spatele pleoapelor grele , unde cuvintele dispar, iar gândurile de dor apar în liniştea nopţii…într-un noian de vise … Lacrima este o mângâiere,sufletul este plin de dragoste şi pasiune … iar eu cu capul pe pernă zâmbesc printre gene…În umbrele nopţii…
visez_la_tine_cu_ochii_deschisi_2394-240x300.jpg
Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
-->