Blog

A ținut mult la primul ales, l-a iubit mult. Din păcate, nepotrivirea a apărut, s-a accentuat și l-a pierdut. Poți sta singur, poți sta singur o veșnicie, câteodată, dar nu era genul. Avea de dăruit și, mai ales, voia să primească. Câțiva s-au apropi

-Ai auzit, s-a votat legea.

-Ce lege?

-Legea iubirii comunicante.

-Păi băgam fizica în iubire?

-Era cazul, prea mare debandadă pe aici, nicio regulă...

-Adică?

-Atunci când doi oameni se iubesc, nivelul iubirii se va egaliza între cei doi.

-Deci, dacă eu te

I s-a părut că este cam grăsuț... Sport, clar! Alergări, cel mai bine... Și s-a apucat de alergat. Greu, tare greu. Mai ales că era și ceva zăpada pe jos. Mai mult se rostogolea decât să alerge! Se oprea destul de des și abia se mai urnea din loc.

-Ce

A înțeles că trebuie să pună piciorul în prag. De aceea a convocat o ședința de urgență. El a răspuns destul de surprins cererii, un eveniment care se întâmplă foarte rar.

- Îmi pare rău dar trebuie să intervin, indiferent de părerea ta. Mie nu mai îm

Călătorii geodezice, Austria – generalul Nicolae Cena (5-5)

(primul director român al stațiunii Băile Herculane)

(postarea precedentă)

Moto: „Armata este ultima carte pe care o joacă o Naţiune.” (definiţie celebră de Ion Antonescu)

În articolul prece

o lumânare aprinsă

seamănă cu o femeie îndrăgostită

degetele olarului decupează cruci în argila nearsă

să facă drum luminii către inimi

pâlpâirea flăcării dinăuntru    

trezește la viață spiritele adormite

apropie sufletele înghețate  de frigul năzuros al

Se apropie Crăciunul și din cer coboară prunc
să colinde omenirea...Supărările le-arunc
peste vârf albit de munte, peste ape înghețate
și-mi adun doar bucuria ce din peșteră străbate.
Se apropie Crăciunul. Se aude la fereastră
cum colindă copilașii, vesti

Iarna a semnat din plin prezența

Cu albul scurs pe a ei fațadă,

De mult i s-a-ncâlcit existența

Fostei alei plină de zăpadă.

Pictez cu sufletu-mi înfierbântat

Fragmente din acest magic tablou

În care gerul este împărat

Peste natura ca un bibelou.

Copacii,

Călătorii geodezice, Austria – Generali români în armata austro-ungară (5-4)

(sau rolul pe care l-au avut la unirea din 1918)

(postarea precedentă)

Moto: „Planul generalilor valorează cât braţul soldaţilor.” (aforism clasic de Nicolae Iorga din Cugetă

Eu știu, există Moș Crăciun.
Mai știu că este darnic și e bun
Și nici măcar un nume n-a uitat
De când prin lume-a colindat.

Și nu-i poveste, chiar e viu
Iar lucru acesta-l spun că știu;
La ușă-mi vine zilnic an de an,
Dar mă prefac că habar n-am.

Din t

*
Câinele lătrând,
Trosnetul ulucilor-
Sub lună umbre.

Aşa cum trece-n grabă primăvara

Viaţa scurtă tot aşa va trece

În pas alert spre infinitul rece,

Iar pe pământ îşi va lăsa povara.

Oricât de mult pe lume am petrece,

Spre ceruri nu putem urca cu scara,

Divinul va vărsa pe noi ocara.

Ca totul în abis să se

Din graba pregătirilor de sărbători să ne oprim un pic să mai zâmbim.

Doamne, vine iar Crăciunul!
Soața nu mai prididea de treabă,
Soțul umblă ca nebunul,
Iar piftia a prins să fiarbă.
Fierb sarmalele îndesate
Toate în foi de varză acră,
Focu-i dat la

Crăciunul este sărbătoarea bucuriei, celebrează nașterea Domnului. Este cea mai frumoasă, vine cu un alai de obiceiuri, cu colinde și cu daruri. Fiecare dintre noi e bucuros, să fie sănătos, să primească daruri. De fapt, dacă e să răspund la întrebar

viața-i o trecere
peste o apă curgătoare;
între maluri, 
să nu spui niciodată: 
"acum, pot să dorm 
liniștit."

/liniștea- 
în scăldătoarea Vitezda,
ca o umbră a fericirii.../



fericirea 
dospește în amor. 
bonul de dragoste pe zi 
e gratuit- 
pisi

Ziua  prinde muguri fragili

de pulpa nopţii într-o acoladă,

mască palidă, luna

istovită de nesomn,

adună visul,

aprinde păsările focului.

Setea de tine se varsă,

în trupul moleşit de blandă ispită,

şoapte, arabescuri vibrante

ard umbrele somnului

îmbujorate d