LA MULTI ANI CU SANATATE TUTUROR CITITORILOR DIN CLUBUL NOSTRU DE SCRIERE LITERARA .
SPER SA POT REVENI CURAND LA SCRIS VA IMBRATISEZ PE TOTI Mircea CARACAS
LA MULTI ANI CU SANATATE TUTUROR CITITORILOR DIN CLUBUL NOSTRU DE SCRIERE LITERARA .
SPER SA POT REVENI CURAND LA SCRIS VA IMBRATISEZ PE TOTI Mircea CARACAS
Să-ți scriu o poezie?
Hârtia-i transpirată...
Și-ar fi o nebunie!
Cerneala este uscată!
N-o lua ca neputință
Sentimentul poate-i absent.
Înțeleg a ta dorință...
Nu-s o aventură de moment!
...9 Şi s’au ridicat unii din sinagogă ce se zicea a Liberţilor şi a Cireneilor şi a Alexandrinilor şi a celor din Cilicia şi din Asia, care se luau la întrebări cu Ştefan
10 şi nu puteau să stea împotriva înţelepciunii şi Duhului cu care el vorbea.
1
O răceală
Nu știu, zău cum să vă spun,
E răcit azi Moș Crăciun.
Are febră și tușește
Strănută, se înroșește.
Și, i-a spus doar Crăciunița:
„- Moșule ia-ți căciulița !
Nu umbala cu capul gol,
Că-ți dau bolile ocol.
Ia-ți fular, vestă, mănuși.
Ai de umblat pe l
Noapte este tot mai lungă ,
vântul printre ramuri aleargă,
Stelele toate se adună pe cer,
este mai întuneric și mai ger.
Mi-ai lasat pe masă altă carte,
pe cer apare a nopții mare oaste.
Nu știu de ce Luna iar se ascunde,
mă întreb unde este plecată oare
Copilule bucură-te!
S-a născut Iisus!
Suflet spovedește-te,
Că-i un dar de Sus.
Hai, veniți popoare
Să vă închinați,
De a Sa naștere
Să vă bucurați!
Se ţin de mână, nedespărţiţi:
Soarele
Şi Luna din nopţile
Cu stele...
Sufletul naturii vibrează
Obosit:
E umbră, apoi se luminează
La infinit.
Dansează lumina condusă
De întuneric,
Se lasă greu sedusă
În ritualul zilnic.
Ritmul e
trupuri goale strâng sudoarea
binefăcătoare
încinse emit criptograme
în alfabetul morse,
plăcerea suverană aprinde petarde,
ard instantaneu emoțiile,
cerul este sublim
artificii dau foc infinitului mare,
ce dorești veșnicie?
timpul tău este etern,
moartea reîn
Exist, trăiesc, dar ce păcat
Privind în jur m-am întristat.
De ce? De explicat nu-i greu,
Altu-aș fi vrut să fie destinul meu.
Sentimentele, în ceață au dispărut;
Trăiesc ca și o plantă, de asta m-am temut.
Doar inima, cu putere, îmi mai bate,
Dar de lumea
a spune totul |
pentru a nu se înțelege mai nimic |
sau a nu spune mai nimic |
pentru a se înțelege totul |
a scrie orice |
numai pentru aprecierea cititorilor |
sau a citi pe oricine chiar merită apreciat |
pentru a nu scrie (pe cât posibil) |
ceea ce s-a mai spus |
și a fi î |
Ciucuri de scandal
Vinde-un papagal
Ce-și expune sec
Mușchii de berbec.
Neimplementat
A fost amendat.
Supărat cam rău
Face tămbălău.
Înjură pocit
Ca și un smintit.
Dispar cătinel,
Da-l pun în penel.
M-am trezit cu ochii
plini de vicol
şi de
ninsori de legănat copilăria
Brrr Doamne
ce iarnă imaginară
cu
mâinile înmănuşate-n versuri
cu
haine călduroase de sonete
şi
căciuli trase
peste ochii copilăriei
ninge
pastel de Crăciun
noapte de decembrie,
luna,
încă, mai înoată prin valuri de ceață;
dusă de-a curentului voie,
o barcă
bâjbâie printre blocuri de gheață.
chipurile pescarilor-
tot mai crispate de griji
. întunecă zarea.
râul
își poartă întristarea
peste-ntinse pustiuri.
trecând
E iarnă-n suflet și-am rămas, acelaș pustnic fără glas,
Iubirile se nasc și mor, nimic nu e întâmplător –
O vorbă spusă fără rost, are valoare și-are cost,
Și-oricât ai vrea ca să o-ntorci, degeaba lacrimi calde storci –
Eu te-am iubit cu-adevărat, dar
Pe-un perete transpirat,
Un tablou cam demodat
Cerșește lumină și culoare
Sperând o emancipare.
Pe covorul ponosit
Cățelul doarme obosit.
Ar fi vrut ca jucăuș
Să scape de trupul de pluș.
Poate becul din tavan
Care zace cam de-un an,
De-ar primi puțină viață
A
E iarnă-n suflet și-am rămas, acelaș pustnic fără glas,
Iubirile se nasc și mor, nimic nu e întâmplător –
O vorbă spusă fără rost, are valoare și-are cost,
Și-oricât ai vrea ca să o-ntorci, degeaba lacrimi calde storci –
Eu te-am iubit cu-adevărat, dar
Cerul este senin dar este ger în curte, Ninge dar vântul începe ceva să caute,Flori de chiciură pe a copacilor ramuri,Dar și flori înghețate acum pe geamuri. De ieri multă zăpadă a început să cadă,Fulgi de zăpadă aleargă tare pe stradă,Văd iar…
Citeste mai mult…Astăzi am mers prin zăpadă fericită,Vântul printre ramuri răgușit iar caută,Orașul cu o maramă albă s-a îmbrăcat,Printre fulgii argintii mereui am umblat. Așa este Brăila când ninge foarte tare, Crengile în copacii goi triști trosnesc,Sunt copil…
Citeste mai mult…Iarna pe drum iar veselă bine petrece, Lângă foc este foarte bine și în odaie,Întunericul nopții este acum mai rece Vântul prin zăpadă mai supărat trece. Cade din calendar astăzi o altă foaie, Mai așez un pulover gros iar pe mine, Când focul arde…
Citeste mai mult…Văzduhul pare mereu mai nemărginit, Acum pe Cer stelele toate au adormit, Prin zăpadă este acum liniștea tăcerii, Vin pe stradă mereu fulgii mari ai iernii. Urlă vântul aprig deseori în depărtare,Gradina mea nu mai are nici o culoare, Peste tot…
Citeste mai mult…
Comentarii
Oare am postat-o unde trebuie?
Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!
Vă mulțumesc.
Sănătate!