Blog

Când se spune despre cineva că prin ceea ce face, e cel puţin inedit, acel „inedit” nu stă, e la el, în funcţie de stare, simţire… la acei, acele ce răsfoiesc, desfac, despart acel lucru, scriere, orice… şi îl, o văd, transpun prin prisma celui, ce

Amprenta - motivul de mirare în tot ce (se) vede…

*

Asemănarea între drum şi destinaţie este… punctul comun dintre ele.

*

Toate trec, mai puţin urmele. Rămân „cicatrici” ce nu se vor vindeca vreodat’…

Uneori şi-n umbră Umbra ne părăseşte… - Fidelitatea

                                                        *

Calvarul vieţii nu e când te părăseşte mintea, când te trădează sufletul e problema…

                                                    *

Ordine(a) - ca să poţi avea, ajunge la ordinea exterioară, trebuie să porneşti de la cea interioară.

                                                      *

Amestecul schimbă sensul chiar dacă păstrează direcţia…

Sadism - a te vinde ieftin şi să plăteşti scump… pentru   vânzarea-ţi.

                                                      *

Vorbesc vorbind vorbele vorbitorilor… singur.

                                                       *

Frustrarea - tăria

Curajul - nebunia clipei cu care înfruntăm viaţa.

*

„Vitejia”- mândria ego-ului atins de patimă.

*

Curajul e nebunia frumoasă a prostiei…

*

Curajul - frica de a nu pierde.

                                                      *

Risipesc uitarea în

Minciuna - adevărul căp(t)uşit de coajă…

                                                 *

Minciuna este haina cu care (ne) îmbrăcăm viaţa din ochii noştri, adevărul este ascuns, doar pentru ochii sufl

Dezamăgirea… neîntâmplării aşteptării este însă, cel puţin dublă faţă de frumuseţea de dinainte…

                                                *

Dezamăgirile sunt „trofeele” năzuinţelor noastre… neîmplinite.

Aşteptarea… cea mai grea dintre clipe, dar şi cea mai frumoasă când aştepţi pe cine/ce trebuie.

                                                     *

Ocaziile apărute pe/în drumul vieţii, sunt porţi/punţi/ferestre/uşi spre întregirea-ţi (oportuni

Nu încercaţi să vă maturizaţi mai devreme decât trebuie. Adevărata curăţenie, bucurie, fericire, linişte sufletească stă în copilărie. Rămâneţi copii că puteţi…

*

Copilăria durează până la maturitatea sufletului, apoi, dorind-o înapoi, trece la cea

În viaţă, ca să-ţi câştigi oamenii de partea ta, trebuie să taci vorbind. Pentru sufletele lor însă, trebuie să vorbeşti tăcând…

*

Nu prin cuvinte, prin tăcerea-i cunoşti o persoană…

*

Se vorbeşte de taina, succesul comunicării. Tăcerea. Dar dacă

Când eşti pus să alegi drumul pe care să mergi, iar viitorul îţi arată că ai ales calea greşită în ochii altora, fii sigur că ai ales calea pe care trebuia să o alegi pentru împlinirea-ţi…

*

Fii sigur întotdeauna de alegerile tale. Te vor duce aco

Sunt mândru că sunt român, dar mi-e scârbă şi milă de noi. Nu ştim să înţelegem şi să decelăm libertatea. De când o avem, am adus la rang de „virtute”, cuvinte, simţăminte ca „ura”, „mândria”, „invidia” şi multe altele…

      Avem plăcerea nebună de

Cultura e capătul(căpătâiul) începutului de OM.

                                                  *

Ea, cultura e pe… fundul mării. Pe val e „cult”-ul prostiei şi cu „ura” dintre ei, ele si alţii…

Nu există oameni proşti. Sunt doar nepregătiţi sau mai puţin pregătiţi într-un domeniu sau altul. Le explici, arăţi o dată, de două ori şi dacă nu se vede un... avans în pregătirea lor, prost e cel care stă în continuare în preajma lor.

*

De eşti

Realitatea - o ficţiune a normalului din anormalul de azi.

*

Realitatea. Realitatea e frumoasă, crudă, vanitoasă, rea, urâtă şi orice epitet i se poate adăuga, dar mai ales ea, realitatea, este vie. Este din şi a sufletului fiecăruia, transpusă în

Poezia este infinitul iubirii.

*

     Am mai spus-o, o spun şi o să mă repet: „Poezia este infinitul iubirii”- a iubirii de frumos indiferent de forma lui şi de ochii (cu) care privesc.

     Ştiu că voi trezi polemici şi/sau controverse multe prin 

„Acasa” fiecăruia e acol’ unde (se) simte cu adevărat el… acasă.

şi/sau

„Acasă” eşti acolo unde ţi-e sufletul… acasă.

                                                       *

Fiecare „zboară” acolo unde îl duc „aripile”… acasă.

Istoria… ne cheamă timpul înapoi  (repetare).

*

Istoria… e scrisă de şi despre noi. E aceeaşi mereu şi peste tot, doar repetabilitatea ei diferă… funcţie de gradul nostru de percepţie, inteligenţă, instruire, grad de învăţare. Astfel… doar noi ne

Păcatele pe care nici tu nu ţi le poţi ierta, nu sunt cele făptuite, săvârşite cu trupul, cu sufletul e problema…

*

Religia e pentru „mase”, CREDINŢA e pentru tine…

*

„Sărbătorile impuse” sunt bune… pentru dezmăţ/desfrâu, pe când SĂRBĂTORILE SIMŢI