Jocuri de cuvinte - bordei și colibă

 

Jocuri de cuvinte - bordei și colibă

Geografie lingvistică

 

 

 

          Bordei și colibă

 

          Moto: „Văzând atâta nedreptate/ Românul cade la idei:/ La noi minciuna stă-n palate,/ Iar adevărul în bordei.” (Logică românească, de Gavril Moisa, din Adevărul şi minciuna, 2011)

 

          Înainte de a scrie de casă cred că trebuie să scriem despre bordei și despre colibă. După ce a locuit în grote sau chiar în copaci sau scorburi de copaci, omul inteligent și vrednic și-a creat un bordei, adică o încăpere săpată (pe jumătate) în pământ și acoperită cu pământ, paie sau stuf. Acum numesc unii bordei o locuință mică, rudimentară, sărăcăcioasă.

          DEX '09 (2009) și alte dicționare scriu că nu se cunoaște etimologia („et. nec.”). Oricum, e corect că etimologia este incertă. Probabil este legată de albaneză [căutăm termenul], alternativ posibil din proto-germanică [căutăm termenul], oricum, în final dintr-un termen indo-european.

          Deasupra pământului omul și-a construit o colibă, un adăpost provizoriu pentru oameni și, uneori, pentru animale, făcut din bârne, din crengi etc. și a le-a acoperit cu paie, ramuri etc. Colibă i se zice acum și unei case mici și sărăcăcioae. Cuvântul e moștenit din cuvântul slavon koliba.

 

          În câteva limbi, bordeiul, coliba și coșmelia s-ar traduce prin:

 

❁ abaraya - あばら家 în japoneză;

❁ alboio în galiciană (probabil dintr-un strat iberic pre-roman);

❁ al'ahya' alfaqira - الأحياء الفقيرة în arabă;

❁ attegia în latină (din verbul tego, „acopăr”);

❁ bang-gongho în coreană (bordei);

baracă în română (din franțuzescul baraque, împrumutat din valencianul barraca, probabil dintr-un substrat iberic pre-roman), baracca în catalană, italiană, occitană și portugheză, barack în engleză și în suedeză, Baracke în germană (din franceză, baraque), barak - барак în rusă, barak în afrikaans, indonziană, neerlandeză, papiamento și poloneză, barakʿ – բարաք în armeană, barakenn în bretonă, barako în esperanto și în ido, baraque în franceză, barracón în spaniolă, parakki în finlandeză;

10993629500?profile=RESIZE_400x

Barak - барак

 

❁ barri marginal în catalană, barrio bajo în spaniolă, barrio pobre rehegua în guarani;

❁ basti - বস্তি în bengaleză;

❁ beghun - բեղուն în armeană (bordei);

❁ bibombelo ya bato ya mobulu în lingala;

bicocca în italiană;

biktáבקתה‎ în ebraică;

❁ binmingul - 빈민굴 în coreană;

❁ bordei în română;

both, bothán în irlandeză, bothan în galică scoțiană (din vechiul irlandez both, „colibă, cabană”, din proto-celticul *butā, din proto-indo-europeanul *bʰuH-, „a fi”);

bouda în cehă (din vechiul cehesc buda, din medievalul germanic buode, din proto-germanicul *bōþō, de unde se trage englezescul booth), būda în letonă, búð în feroeză (din vechiul norvegian búð, variantă a lui *bóð, din proto-germanicul *bōþō, „construcție, locuinţă”);

❁ Bruchbude în germană (din Bruch, „pauză, ruptură, fracțiune”, +‎ Bude, „tarabă, stand”);

buco în italiană;

bugu în bambara;

❁ bukka în haussa (dintr-o limbă songhay, e.g. bùgù în dendi, din bùgú în mandingo);

byre în engleză veche;

cabana în galiciană, interlingua și portugheză, cabana, cabanya în catalană, cabaña în spaniolă, cabană în română, capanna în italiană și în corsicană, cafúa în galiciană, kabaneto în ido, kabano în esperanto;

cahoute în valonă;

❁ carobèra în venetă (colibă, cocioabă, casă rea”, forma feminină a lui carober, „roșcovă”);

❁ casebre în portugheză (posibil din occitanul casebre sau din casa, „casă”, +‎ -ebre);

❁ caseta în catalană (din casa, „casă”, +‎ -eta);

❁ casucha în spaniolă (depreciativ „colibă”, din casa +‎ -ucha);

❁ Cēri - சேரி în tamilă;

❁ cesso în italiană (informal, acum „toaletă”, „mlaștină”, în Marea Britanie, vulgar, „rahat”, argou militar, „latrină”, din latinescul locus, „loc”, + secessus, „retras, separat”);

❁ chabola în galiciană;

chalupa în cehă și în slovacă, chałupa în poloneză și sorabă, xalupa - халуyпа în bielorusă, rusă și ucraineană (din proto-slavicul *xalupa; legătura cu grecescul antic kalúbē - κᾰλῠ́βη și turcicul otoman kulübe - قولبه‎, „colibă”, nu a fost confirmată);

chamizo în spaniolă;

❁ chamóspito - χαμόσπιτο în greacă;

❁ chatrč în cehă și în slovacă, čatrlja în sârbo-croată;

❁ Chēka - ਛੇਕ în punjabi (gurmukhi);

10993631262?profile=RESIZE_400x

Choza, Ourol, Galicia, în nord

 

❁ choça în portugheză, choza în spaniolă, chozo în galiciană [în secolul al XIII-lea, din vechiul galician și vechiul portughez choça (Cantigas de Santa Maria) probabil din latinescul pluteus];

chòi în vietnameză;

chòpa în occitană, choupana în galiciană și portugheză, chupenco în spaniola din Insulele Canare, „o casă săracă” (probabil derivat din vechiul francez eschoppe, „cabină, tarabă”, sau din medievalul englez schoppe, din proto-germanicul *skup-, „magazin, tarabă”, și sub influența lui cabana, „cabană”: legat probabil și de spaniolul chopa și de bascul txopa, „pupa”, acestea fie din latinescul puppis, „pupa”, fie împrumutate din galico-portugheză), choupana în galiciană și în portugheză;

choza în galiciană și în spaniolă;

chýše în cehă;

❁ cocioabă în română;

colibă în română, kolbe - کلبه în persană‎, koliba – колиба în bulgară, macedoniană, sârbă și sârbo-croată, koliba în bosniacă și în slovenă, kulübe în turcă;

coșmelie în română (etimologie necunoscută);

10993631279?profile=RESIZE_400x

A thatched cottage in Herefordshire, United Kingdom (căsuță cu acoperiș de paie în Herefordshire, Regatul Unit)

 

❁ cottage în engleză („cabană”, din anglo-normandul cotage și medievalul latin cotagium, din vechile cuvinte franceze din nord cot, cote, „colibă, cabană”, + -age, „proprietatea din jur”, din proto-germanicele *kutan, *kuta-, „magazie”, probabil de origine non-indo-europeană, posibil din uralică; vezi finlandezul kota, „colibă, casă”, ungurescul ház, „casă”, ambele din proto-fino-ugricul/proto-uralicul *kota etc.);

❁ cuchitril în spaniolă (după Corominas, cuvântul este rezultatul unei alterări a latinescului cohors + -ile, sub influența cuvântului cochino);

cwt („colibă, șopron; cabană; coteț; cuşcă”, din engleza medievală, din vechile franceze nordice cot, cote, „colibă, cabană”), cytiau în velșă, cyte în engleză veche;

❁ čuplek - чүплек în tătară (rădăcina čup- - -чүп- + -lek - -лек);

❁ Ḍāga'ā'uṭa - ডাগআউট în bengaleză (bordei), Ḍaga'ā'ūṭa - ਡਗਆਊਟ în punjabi (bordei);

❁ dagaut - דאַגאַוט în idiș (bordei);

dampa în tagalogă;

❁ domacho în ido, domaĉo în esperanto;

❁ Dú mùzhōu - 独木舟 în chineză (bordei);

dugout în engleză (bordei, din verbul dug, „a săpa);

10993631286?profile=RESIZE_400x

Dugout în Finland (bordei în Finlanda)

 

❁ dugut’i - დუგუტი în gruzină;

earth-house în engleză (casă de pământ”);

Einbaum în germană;

❁ enfony în catalană (din enfonyar);

❁ Erdhütte în germană („casă din pământ”, din Erde, „pământ”, + Hütte, „colibă”);

❁ esconderijo în portugheză;

etycinokhér în țigănească;

❁ fátækrahverfi în islandeză;

❁ fogna în italiană (în sens figurat, „colibă”, din verbul fognare, „a asigura un sistem de drenaj sau de canalizare”);

❁ garita, garito în spaniolă (din garita, „colibă, cabană”);

❁ Garta - গর্ত în bengaleză;

❁ gecekondu în turcă (din gece, „noapte”, + konmak, „a se cocoța”, „unde dormi noaptea”), gecəqondu în azeră (din turcă);

❁ gharibi - ღარიბი în gruzină;

għarix în malteză (din arabicul ʕarīš - عَرِيش‎, „structură simplă, magazie, adăpost”);

gojo - ጎጆ în amharică;

❁ gourbi în franceză („coșmelie”, colocvial, din araba algeriană, din rădăcina q-r-b - ق ر ب‎, vezi arabicele qurba – قُرْبَة‎, qurbā – قُرْبَى‎);

❁ grausts în letonă;

❁ gravd ut în norvegiană, udgravet în daneză, uitgegraven în neerlandeză, utgravning în suedeză;

❁ gropë în albaneză;

❁ gröf în islandeză;

❁ gubuk în indoneziană;

❁ guḍise - గుడిసె în telugu;

❁ gurgustium în latină („colibă”, din gurges, „vârtej, abis”);

❁ harabalyk în turcmenă;

ĥato în esperanto;

Häuschen în germană („căsuță”, diminutiv al lui Haus, „casă”);

Hittn în bavareză;

hiža - хижа în bulgară (Малка къща, колиба, „casă mică, colibă”);

❁ hofel în galeză;

❁ hoill în galică scoțiană;

❁ hökkeli în finlandeză;

hola în feroeză;

houte, cahoute, houbete în valonă;

❁ Hōvala - હોવલ în gujarati, hovel - ховел în sârbă, hovel - հովել în armeană, hovel - האָוועל în idiș, hovel ye în bambara, hovel în engleză (din medievalele engleze hovel, hovil, hovylle, diminutive ale lui *hove, *hof, „structură, construcție, casă”, din vechiul cuvânt englez hof, „împrejmuire, curte, ogradă, casă”, din proto-germanicul *hufą, „deal, gospodărie”, din proto-indo-europeanul *kewp-, „arc, bandă, buclă”, echivalent cu howf +‎ -el), hovel ƒe hovel în ewe, hovel în albaneză, bosniacă, frizonă și malteză, hovel rehegua în guarani, hovel ukax mä jach’a uñacht’äwiwa în aimară, hovel ya ndako în lingala, hoveli - ჰოველი în gruzină, hovili - ሆቭል în amharică, huel în luxemburgheză;

hreysi în islandeză;

hus în engleză veche;

hut - כאַטע în idiș, hut - 小屋 în japoneză, hut în afrikaans, engleză (din medievalele engleze *hutte, hotte, din vechile franceze hutte, hute, „cabană”, din vechiul germanic hutta, „coșmelie, cabană”, din proto-germanicul *hudjǭ, *hudjō, „coșmelie, cocioabă”, din proto-indo-europeanul *(s)kewt-, „acoperi; acoperire; piele”, cognat cu frizonul hutte danezul hytte, norvegianul bokmål hytte, suedezul hydda), limburgheză și neerlandeză, huť în cehă, huta în poloneză, hutte în frizonă, Hütte în germană (din medievalul germanic hütte, din vechiul germanic hutta, „colibă, cabană”, posibil din proto-germanicul *hudjǭ etc.), hutta în germană veche, hutte în franceză și în frizonă, Hüt în luxemburgheză, hydda în suedeză, hytt în suedeză, hytte în daneză și în norvegiană;

10993632883?profile=RESIZE_400x

Thatched hut in Niger („coșmelie” din paie în Niger)

 

Partea a doua la: https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-bordei-si-coliba-1

Partea a treia la: https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-bordei-si-coliba-2

Întregul articol în format pdf esta la: Jocuri de cuvinte - bordei și colibă.pdf

 

NC, de la bloc!

 

 

 

 

 

,

 

 

 

 

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • Superb!👏

  • Mulțumesc pentru completare! La mulți ani de ziua FEMEII!

    La mulți ani! Primăvară frumoasă!

    Cadou: Jocuri de cuvinte – femeie (2)

    https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-femeie-2

     

    Jocuri de cuvinte – femeie (2)
                Jocuri de cuvinte – femeie (2) Geografie lingvistică               Femeia universală             Moto: „Femeia şi oglinda se acceptă/…
Acest răspuns a fost șters.
Pop Dorina a apreciat discuția lui Victor Bivolu CULTURĂ PRIN MEDALISTICĂ – INSIGNELE DE BASTON – CASA „PEȘTERA” în Hobby-Club Cronopedia
Acum 10 ore
ELENA AGIU-NEACSU a răspuns la discuția ELENA AGIU-NEACSU 4087. rime: fine / colosale
 Rime: împuşcat / subiect
Acum 10 ore
ELENA AGIU-NEACSU a răspuns la discuția ELENA AGIU-NEACSU 4087. rime: fine / colosale
Tema : OUĂ
 
UNUI CONFRATE
 
Cin'  te-a pus să ciocneşti ouă
Care nu îţi aparţin?
Sigur, te-ai dres…
Acum 14 ore
ELENA AGIU-NEACSU a postat o discuție
   UNOR DAME DE MORAVURI UŞOARE Deşi se cred colosale,Tigve le răsună goale,Dar cu gesturi tandre,…
Acum 14 ore
Victor Bivolu a postat o discuție
SUPĂRARE O puiculiță se plânge,Din ochi lacrima îi curgeCă decând e lună nouăN-are cocoș... tare-n…
Acum 14 ore
ELENA AGIU-NEACSU a răspuns la discuția ELENA AGIU-NEACSU 4085. rime: mare / înfruptă
Tema : OUĂ
Acum 15 ore
ELENA AGIU-NEACSU a răspuns la discuția ELENA AGIU-NEACSU 4085. rime: mare / înfruptă
 
Rime: bine / potroace
 
UNEI VEDETE CE ŢINE LA SILUETĂ
 
De sărbători s-a dres bine
Cu sarma,…
Acum 15 ore
ELENA AGIU-NEACSU a postat o discuție
   UNUI PARVENIT FUDUL Cum ajunse iarăşi mareDupă o crâncenă luptă,Astăzi iarăşi se înfruptăŞi îşi…
Acum 15 ore
Victor Bivolu a postat o discuție
ÎN ACEIAȘI BANI Românașului îi placeȘi la ciorba de potroaceCă-n aceiași bani, vezi bine,Bagă în…
Acum 15 ore
ELENA AGIU-NEACSU a răspuns la discuția ELENA AGIU-NEACSU 4083. rime: mierea / timpului
Rime: bine / potroace
Acum 15 ore
ELENA AGIU-NEACSU a răspuns la discuția ELENA AGIU-NEACSU 4083. rime: mierea / timpului
 Tema: MAI
 
PLOUĂ-N MAI, AVEM MĂLAI
 
Iarăşi plouă cu găleata,
Creşte ceapa şi salata;
Cum s-ar…
Acum 15 ore
ELENA AGIU-NEACSU a postat o discuție
    ALIANŢĂ DIN INTERES Cum de-a lungul timpuluiA văzut ce dulce-i mierea,Spre-atingerea…
Acum 15 ore
Mai Mult…
-->