Jocuri de cuvinte - ciorbă
Geografie lingvistică
Ciorba
Moto: „Nu-mi pasă lumea ce-o să spună;/ De-acuma fapta-i consumată:/ Fiindcă faceţi ciorba bună,/ Aş vrea să mă mai frig o dată.” (Unei doamne care mi-a servit o ciorbă gustoasă, dar fierbinte, de Nicolae Zărnescu din Epigrame cu şi despre femei, 2010)
Fiu de țăran, din comuna Livezeni, din 1950 sat al comunei Stâlpeni, fostul județ Muscel, aveam curtea plină de păsări, curci, gâște, găini și bibilici, cu patru sau cinci oi și o capră, cu grădină de zarzavat bine lucrată și bine cultivată, cu vacă și cu tot ce are omul vrednic la casa lui, în curtea comună cu bunicii materni. De mic m-am acomodat bucătăriei țăranului român gospodar, ciorba având locul său aparte. Mămăliga era prioritară pâinii (vezi la https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-mamaliga). Plus că tatăl, pădurar, și bunicul, dogar (vezi https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-butoi), aveau și damigene (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-damigeana). Nu aveam acces la ele!
Intrat la liceul militar, apoi în școala militară, în toate unitățile militare pe unde am colindat, popota era instituția militară cea mai respectată, cu meniuri diverse, mereu cu cel puțin trei feluri de mâncare, primul fiind ciorba.
Așadar, ciorba este un fel de mâncare care constă dintr-o zeamă (acrită) preparată cu legume, adesea și cu carne. DEX '09 (2009) ne dezvăluie etimologia: „din tc. çorba”. Corect este că am moștenit cuvântul ciorbă, atestat în scris în jurul anului 1786, din turcicul otoman çorba – چوربا, „ciorbă”, moștenit din cuvântul persan šurbâ – شوربا, din šur - شور + bâ + با, „un fel de tocană”, din persanul medieval bāg – [corespondent negăsit].
Din cuvântul turcic otoman au derivat çorba în turcă, čʿorba - չորբա și čʿorpa - չորպա în armeană, čorbá - чорба́ în bulgară, čorba - ჩორბა în gruzină, çorba - ჩორბა în laz, čorba - чорба în macedoneană, šōrba - شوربة în araba golfului, šūrba - شوربة în araba marocană, šōraba - شوربة în araba levantină de sud, ciorbă în română, čórba - чо́рба în sârbo-croată și câte citiți mai jos.
Să vedem ce scrie Mihai Vinereanu despre ciorbă: «ciorbă (ar., mgl. ciorbă) – fel de mâncare care constă dintr-o zeamă (acră) de legume, adesea cu carne sau pește. Tc. çorba „ciorbă” (Cihac, II, 566; Miklosich, Slaw. Elem., 52; Șăineanu, II, 132; Berneker, I60; Ciorănescu; 1984). După Ciorănescu, forma turcă provine din arabă; šorba, šarab „băutură” care s-a răspândit în mai multe limbi neolatine; cf. sp. jarabe „sirop, băutură dulce”, it. sorbetto. De Mauro-Mancini (2206) consideră că forma italiană provine din tc. sorbet „apă cu gheață” (cf. tc. Jerbet „băutură proaspătă”), iar Corominas (3, 493) consideră că forma spaniolă provine din ar. Šaráb „băutură”, forme care au sens de băutură, nu de ciorbă sau ceva similar. Din cele arătate mai sus se pare că forma ciorbă nu provine din radicalul arab menționat mai sus, dar poate fi asociat cu rom. surbitură, surghitură „ciorbă” printr-o variantă *surbă, *Jurbă, *Jorbă cu trecerea lui J la č prin procesul de hipercorecție; cf. ngr. τσορβάς, alb. çorbë, bg., sb. čorba, mgh. csorba (v. sorbi). Această ipoteză este una alternativă la cea tradițională, având în vedere faptul că, în acest caz, nu este vorba de un Wanderwort tipic. Origine incertă. Derivate: ciorbiță, ciorbică, ciorbar.» [Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian Language, Dicționar etimologic al limbii române, Journal of Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020].
În câteva limbi cuvintele corespondente sunt:
֎ anraith în irlandeză (din vechile irlandeze anbruith, anbruithe, „bulion, zeamă, fiertură”);
֎ apur - ապուր în armeană;
֎ aš – аш în bașchiră;
֎ bolhon în occitană, Bouillon în germană (din franțuzescul bouillon, vezi „Bouillon” în Duden online), bouillon în daneză, engleză, franceză (din bouillir, „a fierbe”, + -on), interlingua și neerlandeză, bujón în cehă, bul`yon – бульйон în ucraineană, bulʹon – бульон în rusă, bulion în poloneză și în română, buliono în ido, buljong în norvegiană și în suedeză, buljono în esperanto, buyon papiamento (în final din franțuzescul bouillon);
Borscht
֎ borscht în engleză (ciorbă, borş, din 1884 sau 1808, din borsht - באָרשט în idiș, împrumutat din rusescul boršč - борщ; dublet al lui barszcz, din polonezul barszcz, „borș”), borș în română (Moldova, ciorbă acră, din rusescul boršč - борщ sau ucraineanul boršč - борщ, acestea din proto-slavicul *bъrščь, „crucea pământului”, format probabil ca *bъrzgati, „a măcina, a tăia”, + *-tь sau dintr-un alt verb înrudit, din proto-balto-slavicul *bursktis, din proto-indo-europeanul *bʰr̥s- < *bʰers-, „a înțepa”);
֎ brodo în italiană (supă limpede, din latinescul târziu brodium, din francicul *broþ, din proto-germanicul *bruþą, aceeași rădăcină ca și englezescul boullion; comparați cu franțuzescul brouet, vechiul francez breu, catalanul brou, piemontezul breu, friulianul brût, sicilianul brodu, spaniolul bodrio, portughezul brodo), brodu, broru, vroru, brudu în siciliană, brot în galică scoțiană, broth în engleză (din medievalul englez broth, din vechiul englez broþ, „bulion, fiertură”, din proto-vest-germanicul *broþ, „bulion, fiertură”, din proto-germanicul *bruþą, „bulion, fiertură”, din proto-indo-europeanul *bʰrewh₁-, „a fierbe”), brou în catalană, brouet în franceză (din medievalul francez brouet, din vechiul francez broet, diminutiv al vechilor franceze breu, *brou, din latinescul târziu brodium, din francicul *broþ, din proto-germanicul *bruþą, „bulion, fiertură”, din proto-indo-europeanul *bʰrewh₁-, „a fierbe”, cognat cu englezescul broth, islandezul broð; vezi „brouet”, în Trésor de la langue française informatisé [Tezaurul digitalizat al limbii franceze], 2012), brouwsel în neerlandeză, Brühe în germană (din medievalul germanic brüeje, din proto-germanicul *brōaną, de unde brauen; rudă cu brühen);
֎ caldo în portugheză, galiciană și spaniolă (din vechiul galico-portughez caldo, din latinescul caldus, de la calidus, „cald, fierbinte”), kaldu în indoneziană;
Caldo verde
֎ canh în vietnameză;
֎ cāru – చారు, pulusu – పులుసు în telugu;
֎ cawl în galeză;
֎ ciorbă în română, čorba - чорба în bulgară, macedoneană și sârbo-croată, čorba - ჩორბა în gruzină, çorba - ჩორბა în laz, çorba în turcă și în turcmenă, čorpa – чорпа în cecenă, čʿorba - չորբա și čʿorpa - չորպա în armeană, shoʻrva în üzbecă, shorpa – شورپا în uigură, šōraba - شوربة în araba levantină de sud, šōrba - شوربة în araba golfului, šorba - ሾርባ în amharică, sorpa – сорпа în cazahă, sorpo – сорпо, şorpo – шорпо în kârgâză, šú:raba - شُورَبَة în arabă, šür – шӱр în mari de mijloc, šūrba - شوربة în araba marocană, šürbo – шӯрбо în tadjică, suruha – চুৰুহা în assameză, şorba în azeră, şorbe – شۆربه în kurdă;
Ciorbă, čorba - чорба etc.
֎ cūp – சூப் în tamilă;
֎ c̣vniani – წვნიანი în gruzină;
֎ cwapprut – စွပ်ပြုတ် în birmaneză;
֎ gêrmî în zazaki;
֎ gllet în normandă (bouillon refroidi de certaines viandes, „bulion răcit din anumite cărnuri”);
֎ hasaa' - حَسَاء în arabă;
֎ hupa în maori;
֎ intrita în latină;
֎ jaška – яшка în ciuvașă, juška – юшка în rusă (zeama din ciorbă) și în ucraineană (ciorbă de pește);
֎ jhoḷô – ଝୋଳ în orija;
֎ juha – јуха în sârbo-croată, juha în slovenă (din proto-slavicul *juxa, „bulion, fiertură, supă”, din proto-balto-slavicul *jáušāˀ, din proto-indo-europeanul *yuHs-, „supă, bulion, fiertură”, baltice înrudite cu juxa sunt lituanianul jū́šė, „bulion, fiertură, supă”, vechiul prusac juse, „supă”, în plus, este înrudit cu latinescul ius, proto-germanicul *justaz, sanscritul yūṣa - यूष);
֎ juk - 죽, guk - 국, supeu - 수프, tang – 탕 în coreană;
֎ kǣng - ແກງ, nam sup – ນ້ຳສຸບ în laoțiană;
֎ keitto în finlandeză (din keittää, „a fierbe”, + -o);
֎ khour-wa – ښوروا în paștună;
֎ köje – көже în cazahă;
֎ laveuraée în normandă (bouillon très clair, „bulion, supă foarte limpede”);
֎ lem – лем în mari de mijloc, lym – лым în udmurtă, leves în maghiară (din lev-, rădăcina lui lé, „lichid, sos”, + -es, lé din proto-uralicul *läme, „bulion, fiertură”, cognat sau rudă cu finlandezul liemi), liemi în finlandeză (din proto-finicul *leemi, din proto-uralicul *läme, cognat cu ľem – лем în erza, „gras”, maghiarul lé);
֎ marák – מרק în ebraică, maraq în somaleză;
֎ mignestre în friuliană;
֎ min – мин în iakută, mün – мÿн, min – мин în șor (chor);
֎ minestra în italiană [de la minestrare, „a servi, a oferi, a pregăti (ca o supă)”), din latinescul ministrāre];
֎ miya în hausa;
֎ mouillot în normandă;
֎ onda în occitană;
֎ otvar – отвар în rusă;
Pottage (supă sau tocană)
A bowl of soup (un bol cu supă)
֎ polévka în cehă, polievka în slovacă, poliwka în sorabă, poxljobka – похлёбка în rusă;
֎ potage în franceză (din vechiul francez pot, „vas, oală, cintainer cu orice materiale”, + -age) și în engleză (din franțuzescul potage, transformat ulterior în pottage), pottage în engleză (din medievalul englez pottage, din anglo-normandul și vechiul francez potage);
֎ qajoq în groenlandeză;
֎ ras'sā – रस्सा în marathi;
Cuvântul ciorbă în diferite limbi
֎ rosół în poloneză (din vechiul polonez rozsół, din proto-slavicul *orzsolъ, din *orz-soliti);
֎ sāru – ಸಾರು în kannada;
֎ shiru - スープ, 汁 în japoneză;
֎ śiṛa – শিড়া în bengaleză;
Thailändische Suppe mit Pilzen, Fisch und Tomaten (supă tailandeză cu ciuperci, pește și roșii)
֎ soep în neerlandeză, sop în afrikaans, sopa în aragoneză, asturiană, catalană, galiciană, portugheză, provensală și spaniolă, sopo în soto, soppa în malteză și în suedeză, soubenn în bretonă, soup (din medievalele engleze soupe, sowpe, din vechile franceze soupe, souppe, sope, din latinescul târziu suppa, „pâine înmuiată”, din proto-germanicul *supô, vezi medievalul olandez sope, „bulion, fiertură”; dublet al lui zuppa, vezi și sop, supper) în engleză și în vietnameză, soúpa – σούπα în greacă, soupe în franceză, sū pa – ສູປະ în laoțiană, sup - սուպ în armeană, sup - суп în rusă, bielorusă și ucraineană, sup – سوپ în persană, sūp – سوپ în urdu, sūp – सूप în hindusă, sup – සුප් în singaleză, sup – ซุป în thai, sup – ຊຸບ în laoțiană, sup – ស៊ុប în kmeră, sup în indoneziană și în malai, supa – супа în bulgară, macedoneană și sârbo-croată, sūpa – ਸੂਪ în pandsabi, sūpa – સૂપ în gudjarati, súpa în islandeză, súpan în feroeză, supă în română, supâ în aromână, supë în albaneză, supo în esperanto, sūpp – സൂപ്പ് în malaialam, supp în estonă, suppa în siciliană, Suppe în germană (din medievalerle germanice vulgare suppe, soppe, sope, care s-au răspândit sub influența întăritoare a franțuzescului soupe, toate din proto-germanicele *supô, *suppô, *suppǭ („bulion, supă”, înrudit cu germanicul saufen, „a bea”), suppe în daneză și în norvegiană, suub – سُوب în arabă, zopa în bască și în sorabă, Zopp în luxemburgheză, zup – זופּ în idiș, zupa – зупа în ucraineană, zupa în letonă și în poloneză, zuppa în italiană și în siciliană;
֎ spad în suedeză;
֎ sriuba în lituaniană, streba în letonă;
֎ šöl – шөл în mongolă, şöln – шөлн în kalmucă;
šyd – шыд
֎ šyd – шыд în komi și în udmurtă (din proto-permiacul *šu˙d);
֎ şulpa – шулпа în tătară;
֎ tāng - 湯, 汤 în chineză;
֎ thug pa – ཐུག་པ་ în tibetană;
֎ ugama – ᎤᎦᎹ în cheroki;
֎ uöre – үөрэ în iakută;
֎ ügre – ӱгре în ǃkung;
֎ uöre – үөрэ în iakută;
֎ ügre – ӱгре în ǃkung;
֎ vývar în cehă (din vý- + var, „fierbere”), wywar în poloneză (deverbalizare a lui wywarzyć);
֎ zamă, zeamă în română (fie din latinescul zema, „cratiță”, fie din grecescul antic zéma - ζέμα, „decoct, ceva fiert sau fermentat; extract; esență”, printr-un intermediar latin vulgar, *zema, probabil cu un sens regional românesc mai apropiat de cel al originalului grecesc decât termenul latin atestat; vezi și dzamã și zamã în aromână), zomós - ζωμός în greacă și în greacă antică (din grecescul antic au derivat zomós - ζωμός în greacă, zūm - زُوم în arabă, zume în asturiană, çumo în vechea galiciano-portugheză, zume în galiciană, sumo în portugheză, çumo în vechea spaniolă și zumo în spaniolă, zōmā - ܙܘܡܐ și zōmōs - ܙܘܡܘܣ în clasica siriacă), zumi, zombé în țigănească.
Partea a doua la:
https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-ciorba-2
Partea a treia la:
https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-ciorba-3
Întregul fișier în format pdf la:
Jocuri de cuvinte - ciorbă.pdf
CN
-->
Comentarii
Mulțam! Se regăsesc în text. Sunt trei postări. Ultima e pentru nume!
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
CIORBĂ subst. 1. Ciorba, popa (17 A II 83); Ciorbea (Moț). 2. Ciorbă, loan, act. 3. Ciorbencea, munt., 1787 (RI I 21). 4. Prob. Ciorbolea t. (C Ștef). 5. Ciurbă, boier, 1404, scris și Ciorbă (Dm; BA ung. 19). 6. Ciurb/ă, -ea (Dm; C Ștef); -ești s. 7. Ciurbu, Sima (16 A II 115), cf. vb. a ciurbâlui „a pritoci” (DLR).
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
ciorbă, ciorbe s. f. băutură alcoolică.
...