Blog

Pentru Gellu Naum 

muezinul zbura împreună cu noi 
şi striga în microfon: rugaţi-vă ! 
sunt în delir şi îşi ducea mâna la frunte 
îngeri orbi mă purtau peste case 
vedeam prin ochelari infernul din ceaţă 
în haremuri se dansau dezmăţuri 
femeile de ceară se

Se scurge toamna pe pământ

Odată cu argint de lună,

Cu ropotul de vânt și ploi

Ce-n stropi grăbiți și mulți se-adună.

Șuvoaie reci de ape vii

Ce-n noapte șopotesc cucernic

Se scurge toamna peste noi

Și noi dormim în somn vremelnic.

Se scurge toamna-n noap

colind de anul nou

să colind

cu inima mea,

făcută sorcovă

din flori de cuvinte,

ca un crez,

să vă urez,

acum pe ger

şi pe zăpadă,

cu braţele-mi spadă,

făcute cer,

LINIŞTE ALBĂ,

cu steluţe

bătute-n salbă,

ave, ave, la mulţi ani,

sânul plin de gologani,

la masă

să aveţ

 Cerneala s-a uscat în călimară

 Și râuri de metafore-au secat,

 Iar gându-acesta parcă mă doboară,

 Să îți scriu cât te iubesc eu am uitat.

 Din vocea mea un cântec de iubire

 Este oglindirea unui strigăt mut,

 Iar gându-acesta e-a vieții amăgire, 

 Să îț

Dimineaţă, la cafea, printre rotocoale de fum albastru

şi crengi, ramuri de copac care despicau înaltul de parcă

ar fi fost rădăcini înfipte în nori, o ploaie scurtă şi aer rece

pătrundeau pământul.

Mi-am spălat picioarele alergate pe străzile nopţii

Tu  violeta  de amor

Es una cosa

Que vuelve en sí:

Sencillamente caprichosa,

A tomar el embate

Con los vinos!

Y lleva una alta cruz

En alto velo.

Tú presencia de cruz:

De luz abierta

Con el pincel amado

En el arribo divino,

Sin pensar en algo dicho,

Sino sajado

Scrisoarea a-CLXXXIV-a 



Gândul că eşti îmi despleteşte paradise de vise în şoapta care mă răsfaţă, ca să trăiesc cu tine a ei strigare. Orice vorbă de a ta este un cântec de harpă peste trupul meu pe care l-ai îmbibat cu fericire într-o toamnă de 

Marmórea en tus sueños

La soledad perdida.

Marmórea en tu vida

Una noche de amor.

Como noche de ensueños

Recordaba el océano.

El vaivén de las olas

Que semeja la mar.

Después de olas rotas,

La mar te olvidara.

Pero yo mi sueño:

Jamás, jamás jamás...

Cocori

Cocorii orbiţi, mai spun rugăciuni,
în lumea cea veche, iubito, inertă,
mă strigă sărutul, la porţi de tăciuni,
pe foaia rămasă, cu statut, de copertă.

Aştept doar atât, ca fluturi să zboare,
pe flori ce iubito, sunt întinse pe funii,
când usca

Mamă, mâine e Crăciunul !
*
Mamă, mâine e Crăciunul!
Toți se-ntorc la a lor vatră,
Doar la noi nu e niciunul!
E pus lacătul la poartă.
*
Casa e înstrăinată
De neamuri pe trei parale.
De-ar fi fost o Lege dată,
N-ar mai fi atâta jale.
*
Am rămas singur în luptă.

Tuturor, Crăciun cu bucurie!

MOȘ CRĂCIUN ȘI MOȘ GERILĂ
*
În timpul de dinainte,
Din mărinimie... milă...,
Deși eram copil cuminte,
La noi, mai rar, sosea Gerilă.
*
Venea c-un sac cârpit în spate,
Iar noi îl așteptam în frig
Până târziu, în miez de noapte,
Pentr-o bomboană... un

DE MOŞ CRĂCIUN

Ninge -n noaptea asta cu amintiri din copilărie,
de atunci au trecut multe ierni, dar emoţia-i vie,
printre fulgii de-argint o umbră se joacă zglobie,
toate-au rămas azi doar trecut, dor şi nostalgie.

Aud ca prin vis colindătorii îi simt în

http://en.calameo.com/read/00107378756cbce4ae88f

25 de Autori scriu impreuna