Blog

SPATIU....

Cu mintea pot cuprinde un SPATIU infinit,
Spre patru zări albastre, sau urc spre zenit.
Gândul meu străbate prin SPATII abisale,
Cu umbre si lumini,unduind, domoale.

Să nu oprești...


Să nu oprești nisipul, îl lasă ca să curgă,
să cadă peste văi, ca visele din mine,
și din rumoare vântul să ne transforme-n rugă,
să învăț și avalanșa, ce curge-acum în tine.

Vezi, eu sunt anotimpul, ce cade pe hârtie,
vreau

       Atâta linişte era în primăvara aceea şi toate curgeau pe făgaşul lor firesc. Soarele zvânta pete aburinde pe reavănul pământ, pământ sătul de ploi... acolo în oraşul vechi nu ninge niciodată. O mireasmă de miere şi pomi înfloriţi mult prea tim

 Pe marea în furtună

 Fragilul vas

 Izbit perpetuu

 De valul îndoielii

 În ce mai crezi?

 Busola e-n adâncuri

 Și cerul plin de nori

 Nu-ți mai arată nordul

 E ceață-n jur

 Marea își fierbe-n cocă

 Ne-mplinirile

 Un singur țărm

 Te-așteaptă

 Un singur far

 Iub

Cad stele în grădina sufletului meu

mi-e foame iubito de tine.

arzi ca un vulcan activ,

aş vrea să ne iubim intens

într-un magic cuib de îngeri

Te văd în fiecare clipă cu ochii minţii

alergând cao felină pe aleile prăfuite

ale gândului meu rebel,

zâmbetul t

Imediat după vizita unchiului Bucsi, am plecat şi eu, împreună cu el, era o seară de vară cu luceafăr spre Cornul Caprei şi cu jumătate de lună spânzurată în vârful unor bătrâni goruni; am plecat cu lacrimile în ochi, mergeam în urma lui având la spi

 Îmi iartă doamnă vina de-a te iubi prea mult,

 Din suflet îmi culege nectarul inimii,

 Căci ani la rând trecură și n-am știut s-ascult

 De focul nesfârșit și viu al pasiunii.

 Și te-am pierdut în vremuri triste-ndepartate,

 Te-am alungat din gânduri și

UȘA


Există ceva ciudat care ne depășește. Ceva care se află dincolo de noi...ca o ușă care așteaptă să fie deschisă, măcinată de nostalgia timpului, de adevăr uitat...de misteruri.Ce poate fi dincolo de ușă?Da fiecare dintre noi suntem o ușă, care

Eu,pianul si-o romanta

Nu te chem,tacuta-ncerc,
Sa m-opresc,nauc-alerg,
Ma-nvartesc singura-n cerc,
Chipul tau nu pot sa-l sterg.

Ca un lan de secară

netreierat,

părul meu

sub ameninţarea mâinilor tale

ce culeg spice pline

din preaplinul necopt.

Dumnezeu vede de sus

zidirea noastră

împreunată pe câmpul păscut.

Mă întorc

acolo unde soarele rotund de chihlimbar

răsare şi apune de după deal.

Unde izvorul plânge - şi lacrima se stinge...

acolo cucul cântă şi inima-ţi încântă.

Mă întorc în ţara doinelor, în cântatul zorilor,

râsul dimineţilor şi glasul pădurilor,

În ţ

Vin ploi ...


Vin ploi ce bântuie prin gând,
când timpu-i crud în umbre întunecat,
în spate-i cerul, nu vreau să m-ascund,
mă sting canoane, dar învii păcat.

Ascult de ploi sub pleoape fără vină,
pun virgule iubito, între tăceri,
ți-e aproape

Sus, privelişte bogată a colinei solitare.
Jos, câmpie croşetă cu o holdă verzulie,
Presărată cu maci roşii, fâlfâiri de ciocârlie,
Şi gângănii ce au zoruri prin străfund de coridoare.

Vară îmi strecori şireato, fioruri prin toate cele!
Ai venit cu poale

am trimis dragostea în exil
pe magica insulă a lui Ovidiu
unde soarele crește mai sus cu o octavă
iar răsăriturile sunt atât de cuminți
încât sparg valurile cu liniștea lor

dragostei mele i se deschid scoicile
are reflux ca o mare agitată
din nisipu

VIATA

Cărare întortocheată,
Dificil de străbătut
Şi deschisă şi blocată
Sacrificii de făcut.

Am ştiut

Am ştiut,că eşti copac,
Braţe crengi ,ce mă cuprind,
Frunze ruginii,ce tac,
Rădăcini care se-ntind.