Blog

gând fugar

bătăi de vânt adulmecând a toamnă

și a miros de tămâioasă grea,

pădurea mea își schimbă haia –n galben,

amurgul e-n culori de peruzea.

în vecernie înoată-n depărtare

un soare obosit de-atâta ducă,

se-neacă ca un zeu ucis în mare,

în turme de văz

Vino la mine in gradina sa muscam dintr-o felie de pepene rosu . Apoi , pe-nserat , cand ziua de vara fara ploi va murii , sa sorbim de pe buzele uscate urma  lui dulce , uniti intr-un sarut .

E vremea sa …

Traiesc in podul casei mele paianjeni ; si f

                                       GANDURI ROSII…

Ganduri rosii , carnivore

-raze-adanc infipte-n mine –

m-au secatuit de ore,

m-au secatuit de tine.

Stau in somn cufundat…

O transpiratie de sange

Curge-ncet - agonizant -

Peste dorul ce-mi plange.

14.08.

Ea-l vrea fiert

Îmi place când strângi după mine

hainele împrăştiate pe pat

le împătureşti atent cu delicateţe

dezordinea pe care-o produc în urma mea

o netezeşti cu un surâs

- ea-l vrea fiert

îi spui chelneriţei

care-mi aduce sucul

la temperatura camerei

din

Inexistenţa se zbate în ghearele
genezei fără supărare poporul îşi
pupă eroii în fund de câte ori are
ocazia şi bineînţeles galeria de oca
zie aplaudă frenetic tot de-atâtea
ori nestingherită copilăria îşi duce
degetul la gură şi primăvara începe
să gângure

AVE, FECIOARĂ MARIE!

Ave, Fecioară Marie,

Venim în genunchi să-Ţi cântăm,

Extazul din noi, pe vecie,

Fecioară, prin rugă-Ţi ’nălţăm.

Edenul în suflete eşti;

Credinţa în Bunul Iisus,

Iertarea să ne-o mijloceşti,

Ofrandă pe cruce S-a pus.

Ave, Marie Fecioară,

R

Suflet, căldăruşă golită de apă.  

M-aş duce la râu să-ţi mai iau iubire.

Poteca-i îngustă, suită pe garduri,

prin crengi, apoi tot în sus, către nori.

Abia peste cerul albastru cu vată

stă veşnic ascuns un izvor

şiroind de lumini,

îmbelşugând a iubire şi d

Sufletul meu inca nu stie ca e suflet,

se crede fluture sau nor

nici sa zboare nu stie , e doar visator

 ( lastar rezemat de un cuget )...

Sufletul meu e inca praf de stea,

vantul viu il spulbera si aduna

e cand desert ,cand o duna ...

e nisip de lumina s

Cuvintele acestea în care mă scriu
sunt tăcerile mele interioare
care respiră în solitudine gândurile.
Nimeni nu vrea să le ştie, nu mă întreabă de ele,
stau ca nişte pietre în calea uitării
şi au în ele mirări nedezvăluite
pe care o femeie le-ar put

poem suprarealist

se-adună-atâtea toamne una peste alta

precum într-o carte filele rătăcite

peste tristețile noastre cade ghilotina

cerul se strânge în portofelul gol

iar pe autostradă circulă un ford

la volan un domn cu ochelari

numără în fugă teancul de

ESTI VARA…

"Esti vara mea"

ii spuse el .

 Intinse mainile spre trupul ei roditor

mangaind forme si culori

muzici si fuioruri de ceata .

 Intinse buzele spre ea

 sorbind in afund stropi limpezi de dor .

Inchise ochii si o zari in causul mintii

ca pe o gutuie

Iubito, în această toamnă lungă de nesfârșite ploi
Precum un zbor spre cerul de rouă și de apă,
Mă rog să nu uiți să te rogi mormântul pentru noi
Groparii să ni-l sape în adâncimi de pleoapă.

Iubito, în această toamnă mohorâtă și lichidă
Precum o peș

Nu ştiu cum dar am ajuns
În mijloc de tine
Imensă tăcere,
Pot să o ating,
O simt !
Pot să aud şi ce-mi spui atunci când mă priveşti pe- ascuns,
Văd şi cuvintele, tuuu!
Îţi caută obrazul,
Ele-şi tac
În declaraţii de dragoste
Încă nespuse
Şi răman
Ac

Dulce, dragă și duioasă
Ne e limba și nu-i grai
Din urzeală mai frumoasă
Pentru al rostirii strai,

Nu-i plămadă mai mănoasă
Din al vorbei spic pe pai,
Vers de liră mai mieroasă
În al slovei dor și vai,

Nu-i văpaie mai focoasă
Sub copitele de cai,
Cu

despre balenele ceresti,

despre nimicul obositor,

despre fleacurile fiecărei zile:

găleata cu apă,

coşul cu mere,

lampa pe care o aprindem să ascundă umbra

sunt, toate, semne

ţi le las pe drum

în ele, mă vei regăsi, întreagă.

Stai lângă mine, să vorbim

despr

Partea a II-a             ULTIMA SPOVEDANIE

 „Ce, ce spui?...” Prin ceaţa deasă, care-i împăienjenise ochii, o zărea pe Leana care se mlădia ca o nuia de alun pe deasupra jarului dogoritor, când şi-a ridicat puţin bărbia, mişcându-şi capul înainte, d

CARTE SFÂNTĂ, MAMĂ BUNĂ!

                                       "MERIDIANE LIRICE"

               ...De câte ori vin de la drum lung, uneori în miez de noapte, pe tine te găsesc pe noptieră, Carte sfântă!... mă primeşti cu privirea ta caldă şi zâmbetu

Cînd soarele nu mai dogoreşte
Și căldura se mai domoleşte,
O iau în sus, pe strada mare,
Cu căţelul la plimbare.

Sus, prin parcul din zăvoi,
Grivei aleargă vioi
Și-n fugă face un ocol
Să dea iama într-un stol.

Luate, pe neaşteptate,
O iau în zbor,

A sugerat moartea printr-o întâmplare
să ne prefacem morti în zilele şi nopţile ei,
aşa poate vom scăpa de selecţie
şi vom amâna examenul veşniciei.

M-am consultat cu îngerii şi-n presimţirile lor
nu văd ce se va petrece mai departe,
ei stau doar de p