Păianjenii țes vertical
plasă încrucișat negru
peste pulsarea luminii,
sclipirea de timp urlă.
Vântul răsucește umbre
de șanț în podul palmei
înverzind aprig trandafirii
dedesubt de tălpi deocheate.
Rob dalelor sunt strașnic închis
între pământul reavăn și
hai să lăsăm trecutul cum a fost...
mă-ndeamnă vremea,
mă cheamă-n gând
prin sfinte-mpărății de dor
să trec așa din când în când
ca prințul cel rătăcitor,
prin timpul ce ne râde-n porți
prin casa cu stafii și morți,
prin satul cu ultimii cai,
cu stele noap
Şi liniştea Ultimele lingouri de aur
pe care le mai aveam cu acte în regu-
lă Mi-a ridicat-o ninsoarea Cel mai
tandru executor judecătoresc al mome-
tului Doamne iar ai schimbat culoarea
politică a cerului Trec norii ca niş-
te cecuri fără acoperire
trec prin noi
cu tandreţea unui tren personal
printr-o gară cu flori albastre la peluză
sau cu acurateţea bisturiului
mânuit de un doctor specializat
în incizii adânci
se duc anii
rămâne doar amintirea
celor care am fost
doar cicatricea
celor care am vrut să
Închisorile zeilor
colcăie de păcate
neîmplinite demult.
Lanțurile gleznelor
pulsează de libertate
în fiecare, ruginită, za.
Comuna primitivă
ne-a inventat focul
să putem arde strașnic.
Avem palmele tocite
de bataia pasului pe loc
în așteptarea sentinței.
Ca
Să vă ningă în suflete cu fulgi imenşi de linişte,
inimile să vă fie inundate de fericire,
tristeţea să dispară lăsând loc bucuriei,
ca un fum să se împrăştie ura şi invidia,
iubirea să vă călăuzească paşii spre Paradis,
să fim mai buni , mai generoşi !
t
Imaginaţia este făcuta din amintiri şi uitare,
un amestec al celor două
cu ceva mult mai durabil decît zgomotul încălţărilor, noaptea
într-un capăt sau altul de lume,
altfel n-ai şti cine eşti, nici cum te strigă
fericirea, uneori, de sub povara inimii.
Hai iubito dă-mi paharul
trupul tău e un pahar
să-mi înec în el amarul
n-o fi totul în zadar
Trupul tău e un pahar
o nu fie de deochi
ce şampanie cu har
ţi se varsă vai din ochi
Să nu fie de deochi
îmi înec în ea amarul
mai înalt decît cei plopi
ha
LA MULTI ANI 2013!
FULGI DE SPIRIT
* te iert – deci exist *
mă arde timpul
transfug
lipeşte memorii
muribundă vibrare haşurează
cronologia cărnii
incisivi de găuri negre
sfâşie
pelerinaj pe
diagonala oarbă a destinului
surpat în rădăcină
umeri defrişaţi de aripi
sângerează-n z
anii trec pe aripi de vânt…
anii trec ca turme pe cer,
ca norii de pufuri ce zboară pe vânt,
tăcut, vin cu veacu-n spinare,
urcându-l mereu în cuvânt.
strâng la piept clopote de fum,
citesc cu ochii stelele-n vreme,
sunt singur, acum
las sufletul să-mi pic
Doamne ninge eminescian
din cuvinte şi din amintire
ninge cum n-a nins de-un an
peste viaţa noastră cu iubire
Din cuvinte şi din amintire
Eminescu se-ntrupează iar
o năravul nostru din nefire
îl aruncă unii ca pe-un zar
Eminescu se-ntrupează iar
ninge
În noaptea zăpezii
întunericul a fost cucerit
peste puterile sale.
Răniţii de lumină
se vindecă încet,
ei şi umbra lor ştiu
că lumina-i pe aproape.
Cugetul meu
e mai puţin pur
decât ea,
duhul sfânt vine
unde-i împreunare şi înţelegere
să-i bea din potir.
Anu
|
În aromă de gutuie
Îmi vorbesc cu gându-n șoaptă,
Lumina din ferăstruie
Îmi aduce dor de fată.
Am ajuns ca altădată,
În tăcere albăstruie,
Să aștept clipa brodată
La lumina cea gălbuie.
Căci în mine răsărit-ai,
Ca un Călin din poveste
Și de sticlă-am l
final de an
încă un an în nemurire
dispare-acum din calendar
a fost durere, amăgire
sau doar dumnezeiescul dar.
tăcut, sub apele lunare,
am privit zborul de cocori,
atâtea toamne planetare,
atâtea primăveri cu flori.
se sfarmă visele de pleoape,
coboară lun
Valurile vieţii
Timpul îşi cerne secundele-n zbor
Tainic se aştern peste-al vieţii decor
Valuri ne poartă pe marea întinsă
Talazuri ridică vântul în zarea necuprinsă.
Crestele înspumate izbesc nemilos
Corabia încărcată cu al zilelor rost
Pluteşte-n deri
Umbre îngheţate-n dansul lunii,fantomele...
păsări cu cerul smuls din aripi,
femeia departe cu mirosul de busuioc
al părului pe umerii gândurilor mele.
Iluziile casei, dorinţe rătăcite,
noduroase însemnări de cuvinte,
distilerii de vise, ceasuri de întâmpl
Se-adună iar
noian de doruri,
în inimă se-nghesuiesc,
prin gânduri
zboară stoluri, stoluri,
când pomii se înzăpezesc.
Nu le alung
că-mi sunt prea dragi,
au straie noi
de sărbătoare
şi-mi povestesc
de nişte magi,
cu gingăşie şi candoare.
Când bat la uşă sărb
Academia de Studii Economice din București, abreviat A.S.E. București, este o instituție de învățământ superior de stat, fondată în anul 1913. Sediul A.S.E. se află în Palatul Academiei Comerciale, situat în Piaţa Romană. Academia de Studii…
Citeste mai mult…Cerul este senin dar este ger în curte, Ninge dar vântul începe ceva să caute,Flori de chiciură pe a copacilor ramuri,Dar și flori înghețate acum pe geamuri. De ieri multă zăpadă a început să cadă,Fulgi de zăpadă aleargă tare pe stradă,Văd iar…
Citeste mai mult…Astăzi am mers prin zăpadă fericită,Vântul printre ramuri răgușit iar caută,Orașul cu o maramă albă s-a îmbrăcat,Printre fulgii argintii mereui am umblat. Așa este Brăila când ninge foarte tare, Crengile în copacii goi triști trosnesc,Sunt copil…
Citeste mai mult…Iarna pe drum iar veselă bine petrece, Lângă foc este foarte bine și în odaie,Întunericul nopții este acum mai rece Vântul prin zăpadă mai supărat trece. Cade din calendar astăzi o altă foaie, Mai așez un pulover gros iar pe mine, Când focul arde…
Citeste mai mult…
-->
Comentarii
Oare am postat-o unde trebuie?
Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!
Vă mulțumesc.
Sănătate!