Blog

Atinge-mi sufletul
Cum numai tu ştii s-o faci
Eşti al iubirii vraci,
Trecutul si prezentul
Atinge-mi sufletul
Cu vocea-ţi de privighetoare
Rostind alintul ce nu doare
În versuri divine, eşti poetul
Atinge-mi sufletul
Eşti înger si demon
Cântăm pe acelaşi ton
Un

nu vreau sa fiu aceasta scarbosenie,

acelasi suflet ratacit ...

si sa te vad cum ma tarasti cu jena

catre mormantul parasit.

cum ma arunci ca pe o cazna,

cum te debarasezi voit,

cum inapoi nu mai privesti de-o vreme,

de parca eu as fi pierit.

tu m-ai varat i

as vrea sa stiu, oh! cat as vrea sa stiu!

ce taina mare, mare, in mine, pot sa tiu.

caci sub povara ce-o resimt esti tu,

tu, acel gand marunt, ce a-ndraznit sa creasca,

in interiorul meu far' ca macar sa se opreasca,

faptura mica, cu grai ce aduci veste

si

Motto: Modestia este, pentru cei mai mulți, un mijloc de a culege laude suplimentare.

S-a creat o preconcepție potrivit căreia artiştii îşi deplâng singurătatea, deşi o preferă! În aceeaşi notă, pare că intimitatea unei nopți departe de lume justifică

Otilia Scriminț, 11 ani, locul III la Concursul Independent de Literatură...

Bună, dragi copii. Astăzi aș dori să vă spun o poveste despre animalele sălbatice. Știți bine că, în lumea noastră, vulpile mănâncă găini, iar urșii își cam văd de treaba lor

Cu fruntea-n  mână  mă gândesc...

freamătă trecutul atât de rece.

Din rama amintirii doi ochi zâmbesc,

vântul nepăsător pe lângă geam trece.

Toate dorm în întunericul nopții,

numai frunze multe pe ram înverzite.

Stelele adunate luminează  pereții,

o lacrimă

       Geografie lingvistică (arhaisme)

(postarea precedentă)

Căruță

       Moto: „Citesc şi cărţi, multe cărţi: dar de la ele învăţ mai puţin decât de la viaţă. O singură carte m-a învăţat mult: dicţionarul. O, dicţionarul, îl ador. Dar ador şi stra

                             Ies zorii zilei, iar primăvara

                             Îmi cântă doine la ferestre,

                             C-un vânticel suav ce-adie

                             Din depărtările rupestre.

ce sa-ti  spun?

inchid doar ochii

si te las sa ma atingi

cu acele vorbe crude ...

ai sa vezi,

n-o sa ma-nvingi!

nu se frange-n foc de ceara

gandul clipei cea fugara,

in otrava de cuvinte

nu se va-neca cuminte,

vei vedea!

si de vei vana momentul

ratacirii, fara c

Tudor Arghezi este născut în Bucureşti la 23 Mai 1880, numele real fiind însă Ion N. Teodorescu. La absolvirea liceului Sf. Sava, în anul 1896, îşi face intrarea în lumea literară datorită lui A.Macedonski care îl promovează în revistă sa „Liga Orto

Jocuri de cuvinte - măgar

(postarea precedentă)

Măgar

Moto: „Alt samar, acelaşi măgar.” (proverb afgan)

Scriserăm noi despre cal (vezi AICI), dar să nu neglijăm măgarul (Equus asinus), acel animal răbdător și uneori încăpățânat. Așa aflăm din dicțion

Pe geana serii din trecut revine

un neuitat parfum de dor de ducă,

în valuri se așterne peste mine –

cu amăgiri ar vrea să mă seducă.

Îmi răscolește gândurile toate

cu amintiri ce mi se par străine

vorbind despre femeile plecate

care veneau cândva să mă al

Magnolia în parcuri este înflorită,

Dar pentru cine? Cine să o vadă?

Ea n-are cui a-și etala splendoarea,

Căci oameni nu-s țipenie pe stradă…

Mulțimi de păsări ciripesc în ramuri,

Dar cine să le-asculte simfonia?

Avem demult “ferestrele închise“

Că peste

Intrăm triști, grăbiți în piață
atragem atenția subretelor
spânzurate în galantare
cât să intre privirea prin urechile acului
și să evadeze în delir,
zilnic grijile lustruiesc balustrade,
sânii mamelor plâng,
pe maidanul aglomerat victime naive
verze