Gestionarea globalizării
deplasarea poeziei spre rogvaivul colectiv
eroare versus împăcare
condei sau măturoi stelar
Doamne ce frumos era odată
în coliba unchiului Tom
azi
cea din urmă furnică
este conectată la internet
mușuroiul uman
se zice
n-are culoare poli
Singurătatea se izbea cu capul de toți pereții
punând lumea pe fugă
numai petele de sânge înclinau odaia
numai diavolul se pierde într-o rugă
Costel Zăgan
Un final de lună Mai 2024 în care primăvara s-a arătat în toată splendoarea și puterea sa, și un debut de Iunie 2024 care deschide age
Se duc părinții noștri, plăpânzi, înspre ”apus”,
Ieri te-ncurcau cu sfaturi, iar astăzi, iată, nu-s!
Se duc spre infinit, într-o odihnă lină,
Lăsând un gol imens...sunt fiica orfelină...
Ne părăsesc părinții, împuținați de boli,
Într-o tăcere sacră, cu al
Ca orice utopie cetatea binelui absolut
are toate porțile ferecate
pe câmpul de luptă din jur
te (z)bați cu tine însuți pe viață sau pe moarte
nu mai contează umbra aproapelui sau discreția îngerului de pază
sunt tolerate în cușca fiecărui individ
castrată
doar ani în pungă
copilul din inimă
un organ de stat
Costel Zăgan
Din singurătate în singurătate ieși
Costel Zăgan, UNIVERSURI PARALELE
Să-ți împrumut din nopți...ce-am stat ca un soldat
Dormind trei, patru ore pe-o margine de pat.
Cu încordări prelungi,veghind, - făr* a căsca –
Așa că gură-largă, nu mă mai judeca!
Să-ți dau cu împrumut pantofii mei o zi,
Te vei împedica, te vei împ
Un sfârșit de Aprilie 2024 destul de însorit, cu întreaga natură în exaltare și un început de Mai 2024 în care se pare că primăvara v
demarează în trombă singurătatea
marea singurătate
zeroul absolut
așteptată de toți
hulită cu harfa și flautul fermecat
suflet somnambul cărat cu trenul de marfă al disperării
totuși cureaua de transmisie a divinității
pe la hopu
Un final de Martie 2024 însorit și cu întregul vegetal în exuberanță și un debut de Aprilie 2024 aflat pe același trend cres
În ultimul timp
mormăiesc tot mai nemulțumit
silabele tăcerii
de pildă
de ce mi-a întârziat nepermis de mult
paradisul pierdut în Zona Vrancea
a autobiografiei mele lirice
de ce dragostea-i un pariu
ce se reportează numai pentru partea adversă
de ce
Copii bau-bau a fost mutat disciplinar în cer
așa că între două povești pământul vă stă la dispoziție
visați și pășiți apăsat cu ambele aripi
să nu rămână niciun spațiu gol între două vise
oricât de depărtate ar fi
copilăria trebuie trăită fără rest n-o l
Cerul este senin dar este ger în curte, Ninge dar vântul începe ceva să caute,Flori de chiciură pe a copacilor ramuri,Dar și flori înghețate acum pe geamuri. De ieri multă zăpadă a început să cadă,Fulgi de zăpadă aleargă tare pe stradă,Văd iar…
Citeste mai mult…Astăzi am mers prin zăpadă fericită,Vântul printre ramuri răgușit iar caută,Orașul cu o maramă albă s-a îmbrăcat,Printre fulgii argintii mereui am umblat. Așa este Brăila când ninge foarte tare, Crengile în copacii goi triști trosnesc,Sunt copil…
Citeste mai mult…Iarna pe drum iar veselă bine petrece, Lângă foc este foarte bine și în odaie,Întunericul nopții este acum mai rece Vântul prin zăpadă mai supărat trece. Cade din calendar astăzi o altă foaie, Mai așez un pulover gros iar pe mine, Când focul arde…
Citeste mai mult…Văzduhul pare mereu mai nemărginit, Acum pe Cer stelele toate au adormit, Prin zăpadă este acum liniștea tăcerii, Vin pe stradă mereu fulgii mari ai iernii. Urlă vântul aprig deseori în depărtare,Gradina mea nu mai are nici o culoare, Peste tot…
Citeste mai mult…
-->
Comentarii
Oare am postat-o unde trebuie?
Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!
Vă mulțumesc.
Sănătate!