Suntem doi acrobați din fulgi de stele,
Înlănțuiți pe rugul din cuvânt,
Am slobozit o iarnă din atele,
Cu primăvara facem legământ.
Am renăscut cu tine în artere,
Mi-e versu-n pârg sub soarele de mai,
Rănite ploi pe vaste emisfere
S-au risipit. Ni-e visul noul strai...
Reînflorim în tril de ciocârlie,
Prin fantezii cu iz de liliac,
Am retezat din raze o felie
Și-am încropit la univers capac.
Ni-e sclavă luna cu al ei luceafăr,
Cristalul nopții mi-l așezi în păr;
Dintre ruine, asfințitul teafăr
L-am preschimbat în dalbe flori de măr.
Pe strapontina sorții ni-e simțirea,
În echilibru între sud și nord,
Un Cupidon ivit de nicăirea
A iscălit cu amândoi acord.
Suntem doi acrobați fără de teamă –
Atipic zbor pe margine de vânt,
Ne suspendăm himerele pe lamă,
Dar ni-e iubirea cel mai scump descânt...
-->
Comentarii
Mulțumesc, Mihai, de popas și semn!