Toate postările (22548)
În meizul cuvintelor coapte sub acoperiş
după înălţarea soarelui pe arc
cineva intinde coarda
din fuga calului.
Tu ai căzut în groapa săpată
de propriile mâini puse să caute
comorile în trecutul eliberat.
Suntem rostogoliţi de roţile stelelor
puse la o
Te uită pe geam şi vezi dacă ninge,
Deschide fereastra şi adu-mi un fulg,
La noapte când lampa s-o stinge
Tot ce ce se-ntâmplă n-o să divulg.
Aşază-ţi suflarea caldă sub tâmplă,
Mirosul risipeşte-l în aşternut,
Nerăbdător o s-aflu ce se-ntâmplă
Cu cât
Femeia, senzuală Monalisa
Cu zâmbetul de opium discret
Ce porţi de rai în vis deschis-a
Şi răni în inima unui poet,
Cu aripi ca de înger peste gene,
Cu ochi himerici, hipnotici, abisali,
Cu buze din nectar de sânziene,
Cu nuri serafici voluptoşi, carnali
promisiuni
(silaba tu, cuvântul noi)
și iarăși am să vin, în primăvară,
să te închin, iubire, la altar.
cum printr-un vis lumina se strecoară,
am să te-ating, să-mi fie soare, iar .
și iar înmugurim, în dimineață,
la ceas albastru, tăinuit de vise ,
când
stau în camera mea albă
citesc iubesc sau tac
râd spun cuvinte goale
doruri... visând câteodată
cum alerg spre carul mare
privesc în toamnă
un pastel de aramă
frunze putrezite
adăpostesc gâze amorţite
şi numai eu le calc
cu degete ce pipăie
pe clape de pian dez
Păpuşile mele albastre de ceară
Eram stingheră în camera mea albă
Înşiram zilele să îmi fac o salbă
Purtată de a şoaptelor roze tăceri
În planul sferic al acelor blânde seri
V-am dus cu mine pe al lumii ţărm de jar
Vin negru pelin v-am dat să beţi în pahar
copil, un copil mai mare ca mine,
îmi spunea aseară că a fost profesor
de schi. Să fac şi eu în viaţă paşi
cât a făcut el pe schiuri. Şi iarna
s-a terminat. Schiurile îşi aşteaptă
praful
în debara
până la următoarea escapadă. Nu
i-am spus că sportul ace
plouat atât de “babele” astea, încât,
copilul din mine, şi-a făcut din hârtiile
brăzdate de şanţurile pixurilor, bărcuţe.
Le-a lansat la apa cu surle şi trâmbiţe.
Mai mult ale lor, ale bărcuţelor. Eram sigur
acum, că aveau glas. Nu m-am gândit niciodată
Te caut
Sunt o umbră rătăcită
În al universului mister
Te caut iarăşi fără tihnă
În timpul nostru efemer
Sunt cărare de lumină
În noaptea timpului fugar
Să-ţi lumineaz în zi senină
Drumul spre inima-mi plină de jar.
Poate undeva prin lume
Gândul meu te-o în
o luptă aprinsă între suflet şi
minte. Arena îmi era trupul. Era
acoperită.
(Respecta normele europene.)
Încălzirea
dată de instalaţiile
de sub iarbă. Pompau sânge. Lumina ajungea
de afară, până la acel ochi întors spre
înlăuntru. Şi ei se luptau. Se l
Cum ar fi să privim
din capătul unei străzi,
baloanele colorate
ca nişte imense portocale albastre,
cum evadează din lagărele de concentrare
în a patra dimensiune.
Într-o sîmbătă ploioasă în care
şi gri-ul doare.
parcă ieri…
parcă ieri fumega seara
prin aburii pământului
parcă ieri cădeau
frunzele-n lanțuri
răpite de lună
parcă ieri a venit la mine
donquijotte-n armuri de oțel
și mă invita
să dărâmăm morile de vânt
parcă ieri sorbeam
elixirul din ulcioarele de lut
fră
Nedezlegate doruri ,
rătăcesc prin cioburi de tăcere,
hoinăresc prin lumina
ce pictează aripile nopţii
fire de întâmplări.
Gândul valsează
prin umbrele memoriei ,
visul dezgolit de sensuri
curtează simfonia tăcerilor
din nopţile de smoală,
răpus de gestul sup
Se va întoarce ca la o piatră filozofală
Încercând să-i afle secretul
după ce în alchimie s-a pierdut
căutând în istorie izvorul
sub pietre ce nu se pot urni.
Se va mărturisi în logosului vechi
luminii aprinse-n cuvinte
dând fiinţă flăcării unui imbold
Pe Muntele Golgota
Pe Muntele Golgota-n sus,
de aur inima având,
Crucea de lemn căra Iisus,
lovit, hulit, din greu oftând...
Sub Crucea grea, dulce povară,
mergea pe calea mântuirii
tăcut, sub ploaia de ocară,
ducând păcatul omenirii...
Iar astăzi, plini d
la inima mea ca la o hartă. Era
plină de cicatrici. Drumuri parcurse
în sus şi în jos. Nicio intersecţie. Doar
o baltă ca un lac unde-mi încercam
adâncul. De-ar avea şi ochii
minte,
ar ştii
să-şi pună
ordinea-n mâini, să o citească
ca un topograf
de suflet
inima nu doare. Aşa mi s-a spus
când am luat-o să o închid în mine. Că
mă ajută şi (ca o pisică care toarce) pompează
sânge (mă-ntreb, dacă ar fi pompat
în afară, oceanele s-ar scufunda în el? Ar pluti
ele sau sângele deasupra precum uleiul
înnebunit d
Numărul zero
Numărul zero este un număr cu soț sau este un număr fără soț?
Citeste mai mult…
Comentarii
Oare am postat-o unde trebuie?
Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!
Vă mulțumesc.
Sănătate!