În urma unor studii ceva mai amănunţite, cercetătorii au constatat un fapt surprinzător, anume că în vechime, cu mai mult de şase mii de ani în urmă existau comunităţi umane formate după principiul Cercurilor zodiacale, respectiv doisprezece triburi
Citeste mai mult…Sunt o scoică-nsingurată, rătăcită prin nisip,
Valul cald îmi spală gândul însetat de al tău chip,
Eu din vuietul sidef îmi iau seva pentru viaţă
Și cobor în asfinţit cu surâsul cald pe faţă.
Mă culeg îndrăgostiţii să fiu amintirea verii,
Sau mă spa
Am scris despre iubire pe creasta un val,
Din marea înecată-n iubire şi în chin,
Am scris să ştie lumea-n amonte şi aval,
Că am păstrat iubirea-n petalele de crin.
Am scris despre iubire pe colţul unei stele,
Cu picuri de durere şi lacrimile mele,
C
Demult nu te-am simţit atât de-aproape
Îţi văd iubirea tremurând pe pleoape,
Şi-n ochii tăi pătrunzători ca marea
Descopăr azi mai mult ca ieri, chemarea.
Întind spe tine braţele-amândouă
Şi-ţi şterg obrajii poleiţi cu rouă,
Te ning cu sărutări în t
În valurile mării a mai rămas să strig,
În valul ce-l revarsă furtuna peste dig.
Acolo unde zborul e alb de pescăruşi
Şi seamănă-a petale din crinii vieţii smulşi.
În zborul lor, invoce lumina cerului,
Peste cetatea sorţii ce-i casa chinului,
Din ca
Peisajul pictat în câmpia din noi
Priveşti în oglinda câmpiei din noi,
priveşti
şi continui obosit drumul,
- fără să ai voie
să atingi pământul şi nici stelele -
prin lumi îndepărtate,
în disperări,
prin umbrele luminii lunii,
în tăcute abi
Când se dezvelesc de noapte
Valurile albăstrui,
Eu chem zorii cu dulci şoapte
Să-i privesc prin ochi căprui.
Dinspre mare, pescărușii,
Vin în zbor neobosit,
Plescăind în ciocuri roșii
Un cântec de bun sosit.
Nu vă pot reda-n cuvinte
Pescăruşi tenor
Ce este asta ? a întrebat-o copilul pe mama sa.
- Aceasta este o icoană etruscă, a răspuns mama rar, apăsînd fiecare cuvînt pentru a fi înţeleasă mai bine.
- Etruscii aveau icoane ? a întrebat copulul
Citeste mai mult…Pe-aleea prăfuită
a suflletului meu
adesea trec
când mi-este dor
de ochii tăi,
de sărutările prelungi
din nopţile de vară
sub cerul înlăcrimat.
Prăpastia dintre noi
se adânceşte,
în fiecare zi
devii mai rece ca luna,
timpul,
clepsidra neîndur
Citeste mai mult…Sunt fluture de vară, iubesc și zbor mereu,
Privesc tot infinitul cu zări de curcubeu,
Când obosesc, m-așez pe-o floare sau pe-un ram
Azi mă opresc la tine și-ți bat ușor la geam.
Port vise și culori, aprinse-n taina nopţii
M-așez în palma ta...sunt
Mi-ai pus cu tandreţe
inima ta delicată pe tavă,
flămând, din mierea iubirii
lacom m-am ospătat,
sărutările atăt de pătimaşe
dăruite într-un debut de mai
nu le voi uita niciodată.
Cu aripile tale albe de înger
mi-ai atins sufletul cu tandreţe
câ
Citeste mai mult…
Clişeu ce nu se uită
Ultima noapte s-a sfârşit, ca multe altele. Noaptea, ultima noapte îşi lua zborul, lăsând loc zorilor aducători de lumină. Din ochii nostri, dar şi ai cerului, picurau lacrimi reci, fără întrerupere.
Citeste mai mult…Se pregătește un răsărit
dimineaţa
picioarele mele deschid ochii pământului
extrag pe-o limbă de balaur
focurile sacre
îmi vor delimita ca un templu
respiraţia locului
pulsiunea agaţă divinitatea în gleznă
inima mamei ne poartă în pântec
ne-aşază î
Citeste mai mult…AER ...
Domnul acela tuşeşte convulsiv, se cutremură, îşi rupe plămânii... Ochii dilataţi, buzele cianotice, faţa congestionată...Îl privesc de aproape: arată oribil! Deschide gura. Se sufocă. Mâna la inimă, durerea îi flagelează mimica disperată...C
Citeste mai mult…ZADARNIC AM SUNAT LA MINE
am sunat la mine dar nimeni nu a răspuns
pereţii zilei asudă
mâinile tuturor lasă urme soioase
zidurile sufrageriei vorbesc de istorii lascive
ce-aruncă spre mine doar îngerii negri
şanţuri adânci pe tocul uşii
lasă b
Citeste mai mult…Zbucium
Mi-e sufletul strop neştiut de lumină
În marea zbuciumată de-al gândurilor val
Izbit de furtuni în al mării talaz
Mă scufund, mă ridic, mă agăţ de nimic
Şi merg orbeşte destinul să înfrunt
Să zbor către stele cu vise deşarte
Să mă afund în
Citeste mai mult…Venind un om fantomatic cu propria-i umbră sub tălpi, cu gulerul pardesiului ridicat, cu şapca trasă pe ochi...
În unele dimineţi de noembrie, când vântul vijelios împro şcă acidul ploii şi întunericul încă are consistenţă, apăsând ca plumbul, oameni
Străin în mine
tropoteşti prin mine
cine sunt în varul timpului cosmic
ce astru mi-aprinde parcurgerea
unul multiplicat în oglinzi mâncate de şerpi
sau întregul din tălpi mergând pe altare
străine cu măşti schimbătoare
deschizi fereastră du
-->