Născocind povestea vorbei
În dansul ploii sacadat
Ce bate-n geamul vieții spart,
Îmi umple suflet cu duios,
Melancolie și frumos.
Frumos țesut din amintiri,
Ce picură din coviltiri
Cu nori gri, fără lumină
Dar din lacrima divină.
Divin e ritualul, ploaia,
Liniștea-i sfințin