13. (poezie, cybersonet)
~ ciclul cărindar de argint ~
dimineaţa (cybersonet CDLXXI)
vânt rece şi viscol
viscolul vine-n zori cu fruntea grea
pe uliți goale-și strigă-n vânt cununa
și spulberă sec prin aer furtuna
lăsând în urmă rea doar tăcerea
prin dimineață trece-o umbră-ntruna
pe cerul palid tremură ninsoarea
iar vântul mușcă-n treacăt depărtarea
cu forța lui ce-aprig ne încununa
se-nalță frigul rece peste sate
și fulgii joacă-n dansul lor haotic
pe când lumina se strecoară-n șoapte
o lume-n alb în gesturi delicate
în viscol totul pare mai exotic
ce-n dimineți de iarnă să ne accepte
rima abba baab cdc cdc
©Ioan Muntean, 2026

Comentarii