08. (poezie, cybersonet)
~ ciclul Calendar ~
îmi săruţi dimineţile (cybersonet CXXXI) - diptic
(a fost)
în ceasul când se scalda-n zori iubirea
îţi dezbraci trupul sub albastru vis
îmi sărutai diminețile nescris
cu razele ce-ți mângâiau privirea
iubirea noastră-și plimba amintirea
în jocul umbrelor în paradis
în liniștea cu gust de flori și-nchis
și-n pașii goi găseam nemărginirea
se împleteau în noi culori aprinse
când roua-ți scăpa pe buze ușor
și zorii erau doar șoapte de doruri stinse
în părul tău au răsărit fioruri ninse
a rămas noi pe cerul nostru-un dor
din ora-zori ce-n suflet ne cuprinse
îmi săruţi dimineţile (cybersonet CXXXII) - diptic
(este)
pe genele-ți cad vise argintii
când dimineața-ncet îți sărut pleoapa
și zorii se destramă-ncet sub apa
din ochii tăi pierduți în reverii
când trupul tău tresare printre mantii
aș vrea să-mbrac în stele toată clipa
sărutul meu ca focul pe aripi de-ar țipa
pe pielea ta visuri ne-am şoptii
te cuprind în brațe-ncet înmiresmat
sărută-mi diminețile-n pridvoruri
în valuri calde trupul tău e scăldat
din focul tău îmi fac pietre de-altar curat
pe buze îți pun cântece și doruri
în tăceri prelungi ne suntem dor sperat
©Ioan Muntean, 2024
Comentarii