Jocuri de cuvinte - copil
Geografie lingvistică
Copil
Moto: „Chiar dacă stau la un azil,/ Sunt îngrijit cum se cuvine/ Şi simt că astăzi sunt copil,/ Căci tocmai am făcut pe mine.” (La mulţi ani tuturor copiilor, din partea unui copil mai mare!, de Stelică Romaniuc)
Cum fiecare a fost copil, suntem părinți, formăm câte o familie (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-familie), cu o mamă (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-mama-1) și un tată (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-tata-1), nu „părinte 1” și „părinte 2” ca la vărul Macron, cu bunici sau străbunici. Știm cu siguranță că un copil este un băiat sau o fată în primii ani ai vieții (până la adolescență).
O știre m-a bulversat, cum că în Scoția, la vârsta de patru ani, fără a fi influențați de părinți, copiii își pot declara genul, nu sexul! Nu mă frapa chestia, dacă nu aveam un vechi prieten scoțian, profesorul universitar Michael Wood, fost președinte aL ICA (ACI, Asociația Internațuională de cartografie, cu care m-am fotografiat în Suedia. În 1997).
„Ulița gâștei” (azi strada Primăriei), locul copilăriei
Nu pot uita niciodată locul copilăriei, comuna Livezeni, județul Muscel, din 1950 sat al comunei Stâlpeni, județul Argeș. Ultimul primar al comunei Livezeni a fost tata, ales în 1946, din partea Frontului Plugarilor, partid creat de Groza, aliat cu comuniștii, sub semnul electoral Soarele.
Nu judecați precum anticomuniștii de la TVR, că în comună au fost primari, cu rândul, fiecare cu câte două legislaturi, bunicul patern, Nițu Constantin, țăran și chirigiu, al cărui nume îl port ca prim nepot, membru PNL, și bunicul matern, Ioana Dumitru, din partea PNȚ (țărăniștii), dogar, în memoria căruia am scris „Jocuri de cuvinte - butoi” (https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-butoi). Și să știți că avea fiecare doar 5 clase, dar aveau calitatea de a fi cinstiți și vrednici. Îi iubeau oamenii!
Cu colegul scoțian Michael Wood (în fustanelă și cravată în verde) la recepție
Cea de a XVIII-a conferință internațională de cartografie s-a desfășurat în perioada 23–27 iunie 1997 și eu am rămas să particip după vizita ca profesor universitar invitat. Eram atunci președintele Asociației Române de Cartografie, membră a ICA.
Ne-am adus aminte cu plăcere de recepția de la Barcelona, în 1995, dată de cartografii suedezi, când mi-au propus și invitarea mea ca profesor vizitator. Am fost invitați 2 profesori străini de cartografie de către primăria capitalei, Stockholm, depre care am scris (vezi începând de la „Călătorii geodezice – Suedia”).
Să revenim la copil, definit ca băiat sau fată în primii ani ai vieții, până la adolescență. DEX '09 (2009) precizează etimologia „cf. alb. kopil”. Mai corect, anterior „bastard”, este moștenit probabil din proto-slavicul *kopylъ, „trage, încolțește; bastard” (comparați cu cuvintele ucrainean kopyl - копил sau kopylja - копиля, sârbo-croat kȍpile - копиле, bulgar kópele - ко́пеле, derivate din *kopàti, „a săpa, a cultiva”).
A fost împrumutat și în cuvintele albanez kopil, grecesc bizantin kópelos - κόπελος. Alternativ, poate fi un vechi cuvânt de substrat paleo-balcanic. Comparați-l și cu cuvântul aromân cochil. Așadar, nu trebuie să ne repezim cu concluzia.
Lazăr Șăineanu (1859-1934), filolog, lingvist, folclorist și istoric cultural român, scria în 1929 că cuvântul este întâlnit în „Pravila din 1646 = albanez KOPILĬ, slugă, bastard” [Șăineanu, Dicționar universal al limbii române, ed. VI, 1929].
Peste un deceniu, Scriban ne lămurea (D. rom. vine alb. kopilĭ, pl. kopiĭ, bastard, argat; ngr. kopél, tînăr, băĭat, servitor; vsl. kopilŭ, kopelŭ, bastard; bg. sîrb. kopile, bastard” [August Scriban, Dicționaru limbiĭ româneștĭ (Etimologii, înțelesuri, exemple, citațiuni, arhaizme, neologizme, provincialisme), Editura „Presa Bună", Iași, 1939].
Mihai Vinereanu scrie despre copil: «copil (ar. cochil „bastard”, cochilă „fecioară”, mgl. copil „bastard”, copilaJ „băiat, flăcău”) – 1. băiat sau fată, la primii ani ai vieții; 2. fiu, fiică; 3. om naiv, fără experiență. Origine traco-dacă (Mikloscih, Slaw. Elem., 10; Etym. Wb., 129; Berneker, 564; Rosetti, II, 115). După Cihac (II, 651) provine din mgr. κόπελος, iar după Philippide (Principii, 44) și Tiktin din slavă sau chiar din albaneză (Densușianu, Hlr, 37; Meyer, Neugr. St., II, 67; Capidan, Dacor., 2, 524; Philippide, II, 608).
Poate, din dialectul gepid *kopilo (Diculescu, Dacor., 4, 1552). Există, însă, în foarte multe alte limbi, pe lângă mediogreacă și albaneză, menționate mai sus; cf. ngr. κοπέλι „băiat”, κοπέλα „fată”, v.sl. Kopilŭ „bastard”, bg. kόpele, kopelák „bastard”, sb. kόpile „bastard”, kopilan „băiat, flăcău”, v.rus. Kopelŭ „bastard”, mgh. kόpé „vagabond”.
Prin urmare, acest radical nu se explică prin greacă sau slavă. Ar putea fi asociat cu eng. child, precum și cu alte forme similare din limbile germanice; cf. got. kilthei „pântec, sân”, v.sax. cild, n.g.s. kalb „viŃel” din gmc *kalban, de la PIE *gel$ cu prelungire în dentală (d) sau bilabială (b) cu sens de „umflătură, pântec, fetus” (IEW, 358).
Rom. copil are aceeași filiație, de la o formă mai veche *kolp-il, cu elidarea primului l. O a doua ipoteză, mult mai plauzibilă, este că rom. copil are aceeași origine cu cocon, al căror sens se confundă la origine, ambele provenind din PIE *keug-, keup-, kouko-s „a îndoi, curbat, rotund” (IEW, 588$589).
Așa cum reiese din dialectele sud-dunărene, precum și din limbile sud-slave, sensul inițial a fost acela de „copil nelegitim”, în contrast cu băiat și, respectiv, cocon, care au avut de la început sensul de „copil natural și legitim”. Acest lucru reiese și din forma cόpil „lăstar (care trebuie tăiat)”, respectiv, a copili „a tăia lăstarii”. Origine traco-illirică. Der: copilă, copiluț, copilaș, a copilări, copilăros, copilărie, copilăresc, copilărește, copilărime; cόpil „lăstar”, a copili „a tăia lăstarii”, copilitură.» [Mihai Vinereanu, Etymological Dictionary of the Romanian Language, Dicționar etimologic al limbii române, Journal of Romanian Linguistics and Culture, nr. 25/2020].
.
În diferite limbi copilului i se spune:
֎ abinòdjìnjish în algonquin;
֎ afant în lorrain;
֎ ameččuk în chaoui;
֎ anak în indoneziană, malai și tagalogă;
֎ aniqdux̂ în aleutină;
֎ awacic în atikamekw, awâsis în métchif;
֎ axos în trumai;
֎ ayule - ᎠᏳᎴ în șeroki;
֎ bacā - ਬੱਚਾ în pandsabi, baccā - बच्चा în hindusă, baccā – بچہ în urdu, bačče - بچه în persană;
֎ bairn (Scoția) în engleză;
֎ bala - бала în altaïcă de sud, bașchiră, cazahă, kârgâză, cumică, karatchaï-balkară, nogaï,tătară și urum, bala - بالا în uigură, bala în azeră și în tătară crimeană, bālak - बालक în hindi, bālaka - बालक în sanscrită:
֎ bambino m, bambina f în italiană;
֎ barn în daneză, feroeză, islandeză, nordică veche, normandă, norvegiană și suedeză, bearn în engleză veche, bern în frizonă;
֎ bavšvi - ბავშვი în gruzină;
֎ ber - бер în cecenă;
֎ bērns în letonă;
֎ beṭā - بیٹا în urdu;
֎ bəlatena - ብላቴና în amharică;
֎ bola în uzbecă;
֎ bugel în bretonă;
֎ čado - чадо în rusă, čędo - чѧдо în slavă veche, cedo - чедо în bulgară;
֎ çağa în azeră, çaga în turcmenă;
֎ caruur, canug în somaleză;
֎ child în engleză (din vechiul englez ċild, din proto-germanicul *kelþaz, „fetus, nou-nîscut, copil”), cā'ilḍ - চাইল্ড în bengaleză;
Awoman with two children
֎ çocuk în azeră și în turcă (din turcicul otoman çocuk – چوجق, „porc; copil”, din proto-turcicul *čōč-, „copil; purcel”, din care a derivat și *čōčka, „porc”).
֎ copil în română, cochil în aromână;
֎ criança în portugheză;
֎ dete - дете în bulgară, macedoneană și sârbo-croată, dieťa în slovacă, dítě în cehă, ditja - дитя în rusă, dytja - дитя în ucraineană (din vechiul slavic de est dětę - дѣтѧ, din proto-slavicul *dětę);
֎ draule în poitevin-saintongeais;
֎ dźěćo în sorabă, dzicja - дзіця în bielorusă, dziecko în poloneză;
֎ đứa bé, đứa trẻ, con, tử în vietnameză;
֎ efant în valonă, éfaunt în normandă, enfant în franceză (din medievalul francez enfant, din vechiul francea enfant, din latinescul īnfantem), franco-provensală și occitană, infano în esperanto, infans în latină, infant în engleză și în catalană, infante în interlingua, infanto în ido;
֎ eorini - 어린이 în coreană;
֎ erexa - երեխա, zavak - զավակ în armeană;
֎ farzand - فرزند în persană;
֎ fëmijë în albaneză;
֎ garczaylh în gallo;
֎ gnâs în tourangeau;
Gyermekeim („Copiii mei!), de Gyula Benczúr, 1881
֎ gyerek în maghiară (variantă colocvială a lui gyermek, probabil dintr-o limbă turcică, de exemplu ciuvașă, în drumul lor spre Europa);
֎ haur în bască;
֎ ḥəṣan - ሕጻን, ḳolʿa - ቆልዓ în tigrină;
֎ ikšyve - икшыве în mari;
֎ jujuq în uzbecă (copil mic, vezi çocuk);
֎ kana în kikuyu;
֎ Kand în luxemburgheză, kid în engleză, kind - קינד în idiș, kind în afrikaans și în neerlandeză, Kind în germană și în bavareză (din germanicul kint, din vechiul germanic fel, din germanicul proto-occidental *kindą, din proto-germanicul *kindą, *kinþą, din proto-indo-europeanul *ǵenh₁-, „a da naștere”), kindar în cimbre;
֎ kenal în normandă;
֎ kodomo - 子供 (こども), ko -子 (こ) în japoneză;
֎ koon - កូន în kmeră;
֎ kor - کر în persană;
֎ kroedur în bretonă;
֎ kučnəy - کوچنۍ în paștună;
֎ küdak - кӯдак în tadjică, kudak - کودک în persană;
֎ kuḻantai - குழந்தை în tamilă;
֎ kuṭṭi - കുട്ടി în malaialam;
֎ ḷamayā - ළමය în singaleză;
֎ laps în estonă, lapsi în finlandeză;
֎ ləǧ – ልጅ în amharică;
֎ łimer - лъимер în avară;
֎ ǀoba în nǀu;
֎ lóra-süali - ল’ৰা-ছোৱালী în assameză;
֎ lûuk - ลูก, dèk - เด็ก, ศิศุ în thai;
֎ mahana, monasito în palenquero;
Cuvântul copil în câterva limbi
֎ mainatge, mainat, mainit în occitană;
֎ mánná în sami de nord;
֎ marmaille, marme în tourangeau;
֎ māšūm – ماشوم în paștună;
֎ menino, miúdo în portugheză;
֎ mikelnguq în yupik central;
֎ mɨ̀á în kendem;
֎ monga în ewondo;
֎ moʈo în oirata;
֎ mtoto, mwana în swahili;
֎ mùna în douala;
֎ murangkalih în sundaneză;
֎ musumbeet în aasá;
֎ mwana, motro, mna-nyile, mna-iwana, mna-mwana în shingazidja;
֎ mwanamtsa în shimaoré și în shindzuani;
֎ nariste - наристе în kârgâză;
֎ nen în catalană, neno în galiciană, niño în spaniolă (din vulgarul latin *ninnus, probabil imitativ al limbajului infantil, dar ar fi putut proveni din latinescul minimus; comparați italenescul nino și cu sicilianul nicu);
֎ ngwana în soto;
֎ nihtâwikihâkan - ᓂᐦᑖᐃᐧᑭᐦᐋᑲᐣ, awâsis - ᐊᐋᐧᓯᐢ în cree;
֎ ого în dolgană, оҕо în iacută;
֎ otrok în slovenă;
֎ paidí - παιδί în greacă, paîs - παῖς în greacă antică;
֎ pala - пала în hakasă;
֎ pāpa - పాప în telugu;
֎ pikinini în tok pisină;
֎ pinal - пинал în udmurtă;
֎ plentyn în velșă;
֎ puer în latină;
֎ qeç în zazaki;
֎ rabjónak - рабёнак în bielorusă, rebjónok - ребёнок în rusă (din vechiul slavic de est robę - робѧ, diminutiv al lui robŭ - робъ, „sclav”, din proto-slavicul *orbę; relația cu „sclav” ar putea apărea din sensul „orfan”, deoarece orfanii duceau munca grea în gospodărie);
֎ raksá:’al în mohawk;
֎ sabji - сабий în karatchaï-balkară;
֎ sein în bască;
֎ shavóro în țigănească;
֎ śiśu - शिशु în hindusă, śíśu – शिशु în sanscrită, śiśu – শিশু în bengaleză;
֎ surusiq - ᓱᕈᓯᖅ în inuktitut;
֎ tamariki în maori;
֎ tfal, tifel în malteză, ṭifl - طِفْل în arabă;
֎ tiobáhai în pirahã;
֎ ume în bască;
֎ umwana în kirundi;
֎ uşaq în azeră și în găgăuză;
֎ vaikas în lituaniană;
֎ velik -ارۆک în kotava;
֎ wamra în quechua;
֎ wawa în aimară;
֎ wicht în neerlandeză;
֎ xiǎohái - 孩子, 小孩, xiǎoháizi - 小孩子, xiǎoháir - 小孩兒, 小孩儿 în chineză;
֎ xic, xiquet în catalană;
֎ yéled -ילד în ebraică;
֎ yomya în sawai;
֎ zanka în songhaï koyraboro senni;
֎ zarûk în kurdă;
֎ zazakely, kilonga, ankizy, tsaiky, zaza în malgașă;
֎ zitellu, ciucciu în corsicană.
Copilul în viață și în lume
Moto: „Ca domnişoară cu pretenţii/ A acceptat mereu atenţii,/ Ascultătoare şi docilă./ Acum aşteaptă... o copilă!” (Secretara, de Gavril Moisa, din Nedumeriri, Carigrame şi Epigrame, 2008)
Aici scriem pe scurt, că știți toți din viață! Un copil (la plural este copii) este o persoană sub vârsta pubertății (din punct de vedere biologic) sau sub vârsta majoratului (la noi 18 ani). O persoană poate fi numită copilul părinților săi, indiferent de vârsta acestuia.
În majoritatea țărilor, copiii merg la grădiniță, apoi la școală. Jocul cu jucăriile mici și folosirea imaginației lor la grădiniță sunt importante pentru dezvoltarea copilului. Marii bogătași știu bine că în țările sărace copiii renunță la școlarizare și chiar lucrează uneori în fabrici sau pe câmp împreună cu părinții sau tutorii lor. Un primar de pe la noi avea slugă un copil de 14 ani, dat de părinții săi, și probabil va candida omul și în iunie 2024.
Când un bărbat și o femerie se căsătoresc și unul (sau ambii) au copii cu altcineva înainte de această căsătorie, acel copil este numit copil vitreg de către părintele care nu este mama sau tatăl reali al copilului. Dacă ambele persoane au avut copii, copiii fiecărui părinte sunt frați vitregi sau surori vitrege reciproc.
Cam știm cum se vrea dispariția cuvintelor mamă și tată, înlocuirea lor cu părinte 1 și părinte 2, băiat și fată, familie, renunțarea la numele strămoșiolor, precum Maria, când eu am avut bunicile și mama cu acest nume și tot așa...
Antoine Cheval, un francez sologam, care s-a căsătorit cu el însuși după multe relații de dragoste eșuate
Un copil ai cărui părinți au murit este orfan. Orfanii fără părinți pot fi crescuți de bunici sau alte rude. În caz contrar, ar putea merge să locuiască într-un orfelinat. Ei pot fi adoptați de un alt adult sau de un cuplu care își dorește un copil. Ei vor putea apoi să crească într-o nouă familie.
Primul ministru al Luxemburgului și „soția” sa (stânga)
Doamna primar din Chicago și „soția” sa (dreapta)
Despre „familiile” cu soți de același gen noi ne-am pronunțat scriind despre familie, mamă, tată. Acum dăm doar exemple, să vedem încotro se îndreaptă lumea. Chiar și papa Francisc s-a pronunțat recent împotriva unor astfel de căsătorii care să adopte copii sau să facă copii cu o mamă „surogat”. Ne ducem de-a berbeleacul!
Partea a doua este la adresa:
https://cronopedia.ning.com/profiles/blogs/jocuri-de-cuvinte-copil-1
Articolul complet este și la adresa:
https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/04/jocuri-de-cuvinte-copil.html
Articolul în format pdf este la: Jocuri de cuvinte - copil.pdf
(descărcați, păstrați, distribuiți)
Să fiți iubiți, că trebuiți, cuiva, cumva, undeva, cândva! Dar să nu fie prea târziu!
NC
-->
Comentarii
!!!
Bună dimineața! SĂNĂTATE!
Cadoul zilei: Jocuri de cuvinte -lansatorul
https://webdidacticanova.blogspot.com/2024/04/jocuri-de-cuvinte-lan...
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
COPIL aurolac, baboi, borac, broscoi, buflei, căcâcea, ceaușel, coinac, decrețel, gușpan, mânz, mormoloc, mucea, mucos, năpârstoc, patefon, plod, pui de bogdaproste, puradel, puțoi, zgaibă, zgâmbo.
a duce copiii la piscină expr. (adol.) a se masturba.
a freca buha (ca să faci copii cu pene) expr. (adol.) a lenevi, a trândăvi, a pierde vremea de pomană.
a planta copii expr. (adol.) a se masturba.
a-l învăța pe taică-său să facă copii expr. v. a învăța pasărea să zboare.
copiii străzii expr. minori vagabonzi, cel mai adesea organizați în bande.
fugi cu ursul, că sperii copiii! expr. pleacă!
halitoare de copii cruzi expr. femeie care practică sexul oral.
PENIS DE COPIL coco, cuc, cuculeț, jurubiță, pulică, puță.
să-ți bați copiii / copiii cu basca / copiii cu ziarul ud / copiii și nevasta expr. folosită ca hiperbolă într-o descriere
unde a dus mutu’ iapa / și-a înțărcat dracul copiii / și-a pierdut dracul potcoavele expr. la mare depărtare, foarte departe; la capătul pământului.
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
COPIL s. (BOT.) (reg.) copileț, frate, furie, pui, puică, puieț, soră. (~ul apare frecvent la porumb.)
COPIL s. v. bastard, copil din flori.
COPIL s. 1. (înv. și pop.) făt, prunc, (fam.) puradel, zgâmboi, (peior.) plod. (În curte se jucau mulți ~.) 2. copil de casă v. paj. 3. (în limbajul părinților) pui. (Nani, nani, ~ ul mamii!) 4. v. fiu. 5. copil din flori v. bastard. 6. odraslă, progenitură, vlăstar, (pop. și fam.) prăsilă, (înv.) naștere. (Un ~ de bani gata.)
COPIL s. 1. (înv. și pop.) făt, prunc, (fam.) puradel, zgîmboi, (peior.) plod. (În curte se jucau mulți ~.) 2. copil de casă = paj, (turcism înv.) icioglan. (~ la curtea unui suveran feudal.) 3. (în limbajul părinților) pui. (Nani, nani, ~ mamii!) 4. băiat, fecior, fiu, (înv. și pop.) făt, (Ban.) cocon. (Un ~ de împărat.) 5. copil din flori = bastard, (reg.) fochiu, urzicar, copil de gard, (prin Transilv. și Maram.) bitang, (prin Maram.) mărăndău, (Transilv., Maram., Bucov. și nordul Mold.) șpur, (înv.) copil. (Avea un ~ și doi copii legitimi.) 6. odraslă, progenitură, vlăstar, (pop. și fam.) prăsilă, (înv.) naștere. (Un ~ de bani gata.)