Blog

CROIALA TIMPULUI

Demult, nu mai croiesc timpul
şi-a găsit măsura prin tine,
un tipar devenit anotimpul,
zămislit din trăiri clandestine.

Uneori, mai tiveam câte-o zi,
îi brodam cer albastru şi soare,
purtam speranţa din ieri către azi,
iar iubirea-n miresme

Năzuinţele, sevă de trestie-aurie  

Ce unduieşte sub boltirea senină,

Pe-altarul cărora, viaţa se-nclină

Cu sufletu′-ncărcat de bucurie.

Pe Golgota patimilor, solitar,

Pe care-şi jertfeşte voluntar

Năzuinţele articulate cu har,

Viaţa-şi face din inimă alt

                    Semnificația zilelor săptămânii

                                                                                      Compilație realizată de Mihail To

Un buchet de flori și un gând

pentru cele ce ne ascultați până și tăcerile,

pentru cele ce ne legănați amintirile,

pentru cele ce ne dăruiți bucuriile,

pentru cele fără de care ne-ar fi mai triste zilele,

pentru cele alături de care ne trăim visele,

pentru

Măi, fir-ar să fie,

de ce femeile astea

n-ajung şi ele mari scriitoare,

mari poetese, mari filosoafe,

mari teoloage, voievoade?

Ce-o fi cu ele, mă?

Mai scriu ele câte ceva,

pe-aici, pe colo,

mai au câte-o idee,

dar femeia – tot femeie.

Nu putea să aibă şi ţa

În zbor angelic…

cuvinte ruginite pe rouă dulce

Stând drept, au, ba, mereu m-am întrebat cât ar schimba lectura pe oameni! Aș zice că cititul ajută mult, dar scrisul, cam cât ar ajuta?  Păi… Sigur că și acesta ajută. Nu te retragi, tu, poetule, în căm

Sufletul meu e un complex de reflexe…!
N-a priceput nici Taina,
Nici rostul acestei lumi.
Vesel, fericit tot hoinărește,
Sus, pe înaltele culmi.

În jur,

totul se strămută spre verde;

În surâsul soarelui,

ochiul se-ncântă cu frumosul;

În suflet,

simfonia primăverii îşi încolţeşte mugurii;

La fiecare strănut al naturii,

apare o nouă floare;

Mama natură e însărcinată!

Viaţa-i o grădină de flori frumoas

CUM NE-AM SALVAT PRIN CIORAN!

autor Nicolae Nistor
Cioran era la coadă
la 'adidași'-
ascuns între paginile
ziarului Scânteia
s-ar spune că era subversiv
miliția putea să-l ridice
pentru tensiunea cozilor
sau pentru lectură
liniștea pe care
o visam atunci
era

Barcelona 1995 (I)

Motto: Nu poţi să-ţi imaginezi ceea ce nu ai trăit, ceea ce nu ai văzut (Gabriel Garcia Márquez).

         Ai carte, ai parte, ai hartă, ai soartă!

         Din doi în doi ani, cartografii ţărilor lumii  se întâlnesc în anii fără

Cu Sufletul ţintuit la pat, bolnav...
de primăvară, în ultima zi a ei, când moare şi-n stană, piatră-n amintire (de)vine – baba mea, baba Dochia şi el sau ei se (re)nasc căci nu ştiu de e unul sau patruzeci sau patrezecişipatru – sfinţii, mucenicii,

De ce lovești copilul altei mame,
Că n-ai habar ce mult s-a chinuit,
Și câte nopți din ani și-a cheltuit,
Și frici ce le-ai expune-n mii de rame…

sunt dintr-un neam de fluturi

de noapte

culoare irizată indecisă cu antene negre

și nu mă dedau la orgii cu florile

aproape am uitat lumina soarelui

mă ard lumânările

sunt dintr-un neam de fluturi

de noapte

țepoși și ațoși

nu mă înhață păsările

eu mă hrănesc d

                                        Motto: „Fereastră deschisă sunt.”   

                                                           (Attila Balasz)

Să va spun ceva despre mine:

uneori sufletul meu e una cu mănăstirile cerului

hârtia pe care oamenii

privesc in sus

albastru nemaiîntâlnit –

cerul Egiptului

toata culoarea zilei

coboară în amurg

plâns de fericire

deşertul aleargă

e visul copilăriei

„al salam aleykum”

mirosuri dulci

de la terasă privesc

necunoscutul tăcut

*

ascult chemarea deşertului

nisipul

stele în deşert

zeii aleargă

prin lumina divină

noaptea închide

şi deschide

trupul lumii

în depărtare

ca-n poveştile arabe

palatul emirului

strâng mâna lui DUMNEZEU

în sufletul feeric

aştept

stăm faţă în faţă

răstigniţi pe istoria

dintre noi

sinucigaşi din amo

Zăceai de ceva vreme. Cu fiecare zi care trecea parcă mă pietrificam, mă detaşam de tine fără să vreau. Încet, încet, nu-te mai cunoşteam. La început, încercasem să mă mint, să te mint.

 Îţi simţeam frica şi lupta, dorinţa de a mai fi puţin

          Călătorii geodezice – Barcelona 1995 (II)

(capitolul precedent)

          Toponimia Spaniei, mijloc de cunoaștere a istoriei

Moto: “Viitorul si trecutul

          Sunt a filei două fețe,
          Vede-n capăt începutul
         Ci