Blog

oglinda se priveşte într-o oglindă 
mult mai mare 
caută sensul măreţiei absolute 
dar lumina se întoarce obosită 
ce-s ridurile astea, zice sora mai mare 
cearcănele, grijile, petele de ruj
  
oglinda mică răspunde: 
nu m-am văzut niciodată 
doar pe

Trenul de Bucureşti porneşte într-o lungă noapte albă pentru cei mai mulţi dintre călători. Când ultimul vagon dispare după curba din marginea oraşului, peronul rămâne aproape pustiu, numai pe o bancă de la capătul lui un bărbat stă cu capul între mâ

Au înflorit iar crizanteme în toamna rece brumărie,

Mi-aduce-aminte de-anotimpul în care noi ne-am cunoscut –

Erai mlădie și frumoasă, tu doamna mea cu pălărie,

Sunt ani și ani de-atunci dar iată că astăzi iară ne-am văzut.

Frumoasă-a fost iubirea noast

Cad zăpezile...

Ion Vanghele

Cad zăpezile albe la uşă

Un decor de iarnă funerar,

Vântul smulge pumnii de cenuşă

Ca un semn târziu crepuscular.

În adâncul sobei arde focul

Lemnele trosnesc flăcări se-ntind

De-amiază au cuprins mijlocul

Tot aşa cum eu mi te c

Şi mi-e un dor bolnav

Ion Vanghele

Nu spui nimic, cuvinte eu înşir,

Pe coasta vieţii mele, o lavină,

Miroase cerul tot a trandafir

Şi îngerii aşteaptă ca să vină.

Dar locul ăsta a rămas vacant

Şi presărat de frunzele ce ard

Pe care Dumnezeu la post restant

Sfânta invidie

            De când e lumea lume, sfânta invidie a tronat cu neruşinare în sufletele multora şi a făcut multe victime. În virtutea ei, oamenii se urăsc şi se beştelesc unul pe altul, aproape fără pricină, pur şi simplu,       adică, n

Despre mine la timpul prezent

Cezarina Adamescu face parte din categoria celor care caută o oază de liniște, de inocență. Nu întâmplător mărturisea cândva că scrie ceea ce sufletul îi dictează și nu întâmplător scrierile sale vizează cititori din di

                                                                                                   Motto:

„Există  două  feluri  de  a  răspândi  lumina:

să fii lumânare sau să fii oglinda care o reflectă.”

Citat clasic de Edith Wharton

Te priveşti din

Am orizontul în ochi;

imposibil de ajuns...

pe jos:

fac spre el un pas,

se îndepărtează cu doi.

E neserios,

cel puţin, unul dintre noi.

De câte ori închid ochii,

văd mai mult decât îmi oferă

indiscreţia zilei.

Cu ochii minţii,

văd marea aprinzându-se

pe retin

SIMPLA ISTORIE DE DOUĂ SECOLE SAU DINTRE MILENII!

ISTORIEDEDOUSECOLESIG.pdf

Acest fișier este un adevărat izvor de inspirație pentru literați, pur și simplu accesând paginile web printr-un simplu click! Îl puteți descărca și consulta!

(Scurtă istorie a

Iza e nepoţica mea, un copilaş de un an şi jumătate. O aud prin tavan cum ţopăie ca un pinguin la etaj. Tatăl ei e plecat la muncă, n-are nicio treabă cu ea până seara când se întoarce oboist şi fără prea mare chef de joacă. Mama ei însă… mama sufer

Fuseseră avertizați că nu este o simulare primind echipamentul complet cu muniție de război. Complet e un fel de-a spune atâta timp cât combinezonul, bocancii, casca și mănușile erau niște aiureli care flendurau alandala mai mult încurcîndu-i... Și u

Într-o succesiune de viziuni atemporale,

Îşi construieşte din cuvinte un spaţiu augustin

În care conspiră împotriva ordinii universale,

Asumându-şi riscul de a se sinucide câte puţin.

Pentru sufletul lui, realitatea-i doar un stimul;

Cu emoţii, încarnat

își plânge el iubita în miez de noapte

și visele-și alungă tot atuncea

pe țărmul existenței sale

nu-i nici curmal nici palmier nici umbră

lumina lunii îl învăluie în miez de noapte

din toate părțile ca o metaforă adâncă

deschise-s porțile el stă în prag

și

                                  Amos Oz – Între condei şi politică

 

Ştiu că vei pleca, eu visul nu ţi-l frâng;

Tu doreşti să-ţi clădeşti o viaţă bună,

Nu mai vreau ca steaua ta să apună,

Printre norii toamnei care veşnic plâng.

Peste ani fi-vom iarăşi împreună,

Dacă nu voi fi un bătrânel nătâng

Apăsat de de anii ce la pi

Nu fag schimb între tăcerile mele şi ale tale,
îmi plac privirile care mă citesc
ca pe o carte cu filele albe,
să nu mă provoci să alunec în cuvinte,
e greu să mă opresc,
sunt un căutător de comori
şi flacăra lor îţi joacă în ochi.

Am pierdut tracul acela

Lasă-mă să-mi curăţ oasele albite de teamă
să deschid uşa dulapurilor din care să fugă
iepurii maronii apoi lasă-mi dulapurile cu uşile deschise
să pot aerisi interiorul viselor
adunate în colţuri apăsate de greutatea cuvintelor
şi doar uneori adu un