Blog

Era trecut de ora unu din noapte, când Ștefan și fiica sa au coborât în parcare. Fata pusese în rucsac lucrurile strict necesare pentru noaptea aceea, printre care dezinfectant sanitar și ce a mai considerat necesar, pentru a dezinfecta rănile ce le

Bate în poartă, vântul, şuieră pământul-lut de cuvinte

stavilă fără rost în calea şoaptelor din adânc pe inimă

sărut de stele (cu)prins de timp în alt timp de zbor, în noapte,

cu trecutul în prezent

stă pitit, la adăpost

de frig,

de cald,

de totuna

şi pal

Doi visători

Priviri, ape adânci, mă transform în floare,

Îmi spui, uită, de lacrima care poate, doare.

Sufletul respiră liniştit şi mereu veghează,

Inima e un Luceafăr şi stă mereu trează.

M- ai luat de mână şi am călcat pământul,

Suflet drag, îmi alini

ŢI-AM LĂSAT CĂRĂRI

Ninge dor peste răbdarea căruntă,
de la suspin nici tăcerea n-ascultă
răbdarea este un semn de putere,
când anii nu-şi mai găsesc repere.

La mulţi ani îţi spune tata

Zilele să-ţi fie flori
Să primeşti har ca nimeni alta
În viaţă să nu ai nori.
Clipele să-ţi fie line
Totul să ţi se-mplinească
Zile, nopţi să-ţi fie pline
Sufletul să cucerească
Ultima redută a lumii
Ea credinţa ce-o tânjeşti
Să-ţi

Iarna asta-i grav bolnavă
de-astenie de zăpadă,
plânge-n ploaie cu suspine:
Aştept ninsoarea, nu mai vine.

Iarna asta postmodernă
Şi-a lăsat magia-n bernă,
cerul norii şi-i respinge:
Aş vrea să ningă, nu mai ninge.

Iarna asta-i grav rănită
de-o ură nes

ORA DE DIRIGENȚIE ȚINUTĂ PE LINIA GRAJDULUI

Cu ceva timp în urmă, în ziua Botezului Domnului, am făcut o vizită neașteptată prietenului meu, Nicolae Garaiman, din satul Păsărei, comuna Roșiile, Vâlcea, pentru o mică nelămurire. Era vorba de niște capr

Noaptea s-a lăsat ca o datorie pentru stele,

pe cer,

agăţată-n crengi cu rădăcini invers, întoarse

din pământ cu poteci de nori de cald şi frig deopotrivă

şi râuri curg de jos în sus, agale şi dor şi vise se împlântă

până la capăt şi înapoi

ca o virtu

Sufletu-mi pribeag rătăcind
printre galaxii și catrene, căutând
cu întunecimile ochilor stinși de pătimire
cioburile clipelor noastre de iubire
cenușa patimilor semănată-n
pământ și-n poeme, crește-n
rădăcinile mătrăgunei și-n visele
a doi brazi c

locuitorii își odihnesc insomniile

sub lespezi strivite/mușcate de timp

în garsoniere fără geamuri

claustrofobia nu (mai) e o problemă

la căpătâi plopi muți de așteptare

sosiri fără număr

crucile rânjesc ostentativ

istovite de veghe

străjeri ai lumii de apoi

Căldura  nefirească a sfârșitului de an mi-a adus în sufletul fragmentat o bucurie copilărească. În febra pregătirilor de sărbători, m-am întors la casa poveștilor mele. În grădina devastată de toamnă, sub stratul de frunze culcate în așteptarea zăpe

Sătul de toane şi de fiţe, de bani băgaţi în silicoane,
În farduri, fitness şi pe fleacuri, în blănuri, deh, ca la cucoane,
Şi la un pas de-a fi smintit, Adam rosti: "Am obosit şi basta!"
-Te rog Doamne, să îmi dai coasta, şi scapă-mă de tuta asta!

 Cântă toamna tristă pe-o singură strună

Decembrie din ploi zăpada-şi adună

Cu pasul prin noroi, răceala-şi desface

Albastru firav, în cearcăn îl preface

Decembrie iubite, ne dă în vileag

Fiorul din suflet şi gândul pribeag

Auzi cum răsună în ploi aştepta

Gerul s-a ascuns printre umbre şi somnul îmi leagănă ochii.  

(A)dorm

azi

sau,

poate,

nici nu sunt, nu ştiu,

e ziua sfântă când mama a văzut

cerul şi picuri, stropi de apă de sus

sau de jos, spală albia în care m-am

născut ieri sau o să mă nasc mâine.

Cu

Târziu

Nu mai cad zăpezile de odinioară, doar noi cădem pe gânduri.

Răscruce

Drum spre alt destin prăfuit cu nostalgie.

Pace

Muguri de ger plâng în soarele amiezii, şiroind sub pleoape.

Rădăcini

Din glas de izvor şi cântec de mierlă mi-am făcut temelie.

Rugă

ÎN NOAPTEA DE BOBOTEAZĂ

Mi-e tâmpla ninsă de-atâta aşteptare
şi-n loc de diademă am pus răbdare,
sub pernă-n noapte-un fir de busuioc
să te visez, iubitule, să ard ca un foc.

Gândul zburdalnic l-am trimis la tine
să te cuprindă strâns dorul de mine,
înfăşur

Prin fulgi de nea te-am rătăcit în vise 
Şi-nfrigurat la poarta destinului mai bat, 
Pe pragul iernii mele, poemele nescrise 
Aşteaptă-un tren de noapte ce vine-ntârziat.