Blog

În miezul nopţii există un centru

al tăcerii-adâncite până la explozia timpanului

un vortex de foc şi lumină

atunci se trezesc tamburine subţiri

şi greieri ţâşnesc

din pereţi, din podele,

din coame de cai

răsucite pe stele

antene fragile viori

pipăie aerul

Cu fruntea

năpădită de sudoare,

cu pomeţii

obrajilor uşor înroşiţi,

pleoapele

lăsau să se vadă

globurile ochilor.

Îl apucase un fel

de  teamă…

Fear

With his brow

invaded by sweat,

with the cheek bones

slightly reddened,

the eyelids

allowed to be seen

the

simfonie

noaptea cad stele-n ruină

pe boltă câte una se-anină,

se-aude cu glas nepătruns

un clopot sub cerul  de sus,

calea lactee, potecă de drumuri,

se vede prin aburi și fumuri,

în noapte suntem doar singuri,

cuprinși de sălbatice friguri,

se strecoară lu

               lui Neculai Enache

Cu privirea

înălţată spre ceruri

măturând picăturile de ploaie,

se pierdea în zare

cu limba ce-i atârna peste buze

pândindu-şi conştiinţa.

Îşi simţea capul

golit de orice gând:

Durerea este o ispăşire…

The e

Mereu acelaşi vis, pe mine mă încearcă,
E doar o-nchipuire, o simplă amăgire?
Au fost atâtea nopţi rămase-n amintire...
Iubirea mea din visuri, prea repede îmi pleacă!

Şi noapte după noapte începe să apară,
Acum stă multă vreme - până în zori de zi!
S

Zugrăvea

lumea cu ochii holbaţi

de parcă ar fi fost scurşi peste zid.

Cu trupul

în mână şi capul

în gură

încercând

să se stăpânească

strângând din fălci,

se cufunda în gânduri

privind la râul ce se prăbuşea din cer.

Leoarcă

de sudoare umezindu-i pleoap

Mi-a zis badea că nu doare,

Dacă-i dau o sărutare

Și mi-a spus, într-o doară,

Că-mi fură gura deseară.

Dup-o scurtă socoteală,

Am intrat la bănuială:

Oi fi prima, cu-ncercatul,

Sau minte, nerușinatul?!

De ți-s buzele crăpate

Și se doresc sărutate,

O să

Căzut

pe gânduri

cu pleoapele

pe jumătate închise

ca o marionetă dezarticulată,

rătăcea pe drumuri…

Disarray

Lost

into his thoughts

with his half closed

eyelids

as a disarticulated marionette

was wondering on the roads…

traducere: ELENA BUZATU

Coborându-şi bărbia

şi înălţându-şi braţele,

cu pleoapele roşii

şi buzele tumefiate,

privirea i se tulbura.

Se întreba din ochi

având în jur doar neînţelesul,

dacă se făcuse

nevăzut…

Invisible

Lowering his chin

and lifting up his arms,

Îmi umpli brațele flămânde

Cu plin de foc troznit

Și flori, din miez de tei

Cu dragi, aducerile-aminte

De acadele, clovni și călușei

Îmi dăruiești uimirile

Pe toate

De prunc înconjurat cu drag, de zei

Ești primăvara mea cu pâine

Grădină plină, viu, de porumb

glas de primăvară

a început să bată vânt,

dulce, drag, de primăvară,

dați-mi iară o vioară

și arcușul să vă cânt.

a început să bată vânt

peste creangă, peste flori,

îmi trezește noi fiori,

dați-mi naiul să vă cânt.

a început să bată vânt

peste amintiri duio

Circumscriu

Rădăcină de pământ

Frunzelor uscate

Ca o horă verde

Și vie, să tremure.

Circumscriu

Norii plini ochi

Cerului prea albastru

Ca un dans nupțial

Desculț între ape.

Circumscriu

Curcubeul în palme

Să-mi adulmeci

Dulce și albă

Culoarea.

04 11 2012

ȘTEFAN OA

   O încăpere veche.

Parfumul unui vis pierdut şi-a lăsat amprenta în colbul aşternut pe mobilier. O peliculă proiectată permanent pe un ecran inexistent.

Pe spătarul scaunului, un ciorap negru de mătase suspendat ca un şarpe inert zace alături de o cr

Deziluzii

Se ascunde lumina în iernaticul gând

Zările se întunecă pentru-o clipă

Rămân în urmă inimi suspinând

Sentimente, disperări, fluvii în risipă

Şi vântul desparte cohortele în două

Durerea se strigă în partea cea stângă

Speranţa ce moare încet, îns

Răsturna-m-aş răsturna

mândro peste umbra ta

cu noaptea din carnea mea

s-o frământ să crească stea

Costel Zăgan, Axiomele lui Don Quijote

Iluzia

era desăvârşită

(dintr-un anumit punct de vedere)

ţinându-şi respiraţia,

îşi pierduse cu totul vocea

surprinzându-se

cu ochii înălţaţi la cer…

The illusion

The illusion

was accomplished

(from one’s point of view)

holding his breath,

was los

Trăgea

aerul în piept

ca într-un fel de halucinaţie

sufocat de sentimentul neputinţei,

răsturnându-şi capul pe spate.

Îşi holba ochii cu sălbăticie

peste tâmplele înguste

ale germenilor de prostie…

The germs

Was filling

his lungs w

nichita stănescu

nichita stănescu este un râu

prin care curg cuvintele

într-o mare de sentimente

izvoarele lui vin din cer

și se prefac în cai albi

care fug pe o câmpie albastră.

cine vrea să bea apă din acest râu

trebuie să se logodească cu veșnicia

sub des