Blog

              Sărmanul orient 

    Cu mii de ani în urmă 

    Mi-am destinat aceste rânduri 

    Sa pot ieși din turmă 

    Sa înțeleg multimi de gânduri 

    Și cum ieșit din turmă 

    Prin porțile de târguri 

    Observ mârșave ființe 

    Ce le citesc pr

Își cerne toamna frunzele uscate

peste-amintiri lăsate în trecut,

iubitele din viața mea plecate

revin acum cu-un tren necunoscut.

Apar pe rând în gara neștiută

cu loc plătit la ultimul vagon

și mă privesc cuprinse de derută

văzând că le salut de pe peron.

Te iubesc cu-acea candoare, sinceră-adolescentină,

Cum și tu mi-arăți fervoare – ca o floare din grădină

Înflorești când de iubire îți vorbesc, doar te ador –

Știu că nu e amăgire, sufletul mi-e-așa ușor

Și te văd în toate cele, aer, apă, cer și nori,

În

Amintirile din ramă

Nu sunt măcar nici cârpaci,
Să cos cojoace de baci.
Sunt copil de bun tâmplar,
Pun icoane-n calendar,
Amintirile în ramă
Pentru mine, pentru doamnă,
Ce-am iubit-o fără vrere,
Că era demult muiere.

Cine mai era ca ea
Pe Valea din S

În jurul mesei se împuținaseră gurile
și hărmălaia se împuținase;
toate vocile ascuțite, joase,
repezite, s-au înstrăinat.
A rămas doar un ecou înfundat.
De când din beznă n-au mai fost scoase
pe lingurile de lemn sleiul se uscase;
nici una nu mai să

e aceeași eșarfă neagră pe care mi-ai dat-o cândva

un fel de cămașă a lui Nessus

în care ard în cele mai groaznicele chinuri

zadarnic încerci să dai înapoi timpul

otrava mi se scurge prin vene ca o apă tulbure

îmi sfârtecă sufletul

n-ai cum să înțelegi de

Modoveanca din Bacău

E frumoasă-a focului
Moldoveanca din Vaslui !
Nu este nimica rău,
Dar e una din Bacău
Hâdă, cu sufletul rău.

Se miorlăie ca o vulpe,
Pân’ te prinde să te pupe,
Să-ți fure o monogramă,
S-o faci, nană, mare doamnă.

„Interesul poartă f

Culege omul de-a lungul timpului de toate,
să-l ajungă din urmă binele ca pe roate
în aer, care se-nvârt după o direcţie
pe care o vrea el la orice intersecţie.

Aşadar îşi burduşeşte mintea cu defecte,
minciuni şi răutăţi, să aibă adânci efecte
asupra seme

în gara răsturnată şi cu moloz recent

ghişeul e-amintire şi ceasul nu-i prezent

acarul e la pat şi-aşteaptă miruire

mecanicul e dus departe şi are pomenire

 la gara răsturnată peronul e cu gropi

şi dincolo de şină nu mai foşnesc cei plopi

sunt cicatrici

Noaptea aprinde stele pe cer,

În pături albe doar visele dorm.

Ramurile triste atinse de ger,

Parcă acum și gândurile adorm.

Doi ochi mari adesea visează,

Printre ramuri pâlpâie o stea.

Numai Luna pe cer ne veghează,

În multe nopți ea ne povestea.

Tu îmi s

       Geografie lingvistică

(postarea precedentă)

       Mămăligă

       Moto: „Eu, în statul democrat,/ Bani de-o pâine-am câştigat,/ Dar Guvernul mă obligă/ S-o pun iar de... mămăligă!” („Obligaţiune”, de Condrat Pleşca, din „Antologia epigramei r

Mă învelesc c-un rest de vers
În iarna stearpă până-n vene,
De-atât anost, de-atâta șters,
Își pune promoroaca-n gene.

 Un nou fel de a fotografia...
 
 uitându-mă la astă fază
 am fost desigur, cam "șocat"-
 o combinație șucară
 dar care totuși... m-a-ncântat...
 
 ea... cea mai minunată fată
 profesionistă,  pot să-i zic -
 acoperită și chia

Bolovanii, când făceau rotocoale în aer, când se contopeau cu asfaltul și, deși nu îi vizau, deranjau vădit trecătorii. Unii făceau chiar salturi atletice ca să se ferească din calea lor, și îl luau pe bună dreptate la rost pe lansatorul acestora. So

Aș vrea să-ți fac o surpriză,
încerc să fiu pe placul tău,
de data asta sper să ne petrecem timpul frumos,
să uităm de discuții și să construim
o stare de bine unul altuia.

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Ce va fi mâine? Încerc să prevăd.
Astăzi știu că incă mai exist, atât...
doar prelungiri de viață, pană diseară.
Apoi o să „mor”, doar pană în zori,
„prefacandu-mă” că nu mai sunt -
o unică „întâmplare” de moarte ireală.

Vo