Blog

Anii noştri vin şi trec
cu toate clipele la un loc,
unele cu altele se petrec
şi nu se opresc deloc.

Anu' ăsta unele le-am făcut
după posibilităţi,
şi-alteori n-am putut
să le facem ca alte dăţi.

Uneori ne-am bucurat
şi-alteori n-am reuşit,
căci nu ne-

A nins, mamă, fără tine,
Uite-acuşi Crăciunul vine!
Cine candela aprinde?
Cui o să-i mai cânt colinde?

Cine o să-mi facă turte?
La colindători, în curte,
Gazdă cine-o să le fie?
Tata? Nici de el nu ştie…

Că tot se-nalţă peste gard,
La stâlpul porţii, lân

gânduri rupte lipesc 

tipare

rând pe rând visele

prind viaţă

dorinţe implozii în lanţ 

esenţe din ele 

poveşti albastre

apar

bizar 

metamorfoze 

aievea

furtuna-i timidă privind-o sirene 

muntii sub tropot de cai

liberi alergă ecouri 

pasări pe cer le picteaza

frumo

De vreun copil în lumea asta de Crăciun nu-i bucuros,
În zadar pruncul se naşte-n grajdul vitelor pe paie;
Degeaba magii ne vestesc că-n iesle s-a născut Hristos,
Lemnul verde pentru cruce e păcat că se mai taie.

Dacă un sărac în lume de Crăciun nu ar

S-a mai scurs un an,

nu mai privesc în urmă, trecutul doare

încerc să uit ce-a fost urât,

e vremea să visez frumos,

păstrez în gând doar amintiri senine.

Am mai bifat un episod

clepsidră eşti neîndurătoare,

ochii minţii revăd momente

frământări, emoţi

Peste noapte mă cheamă altfel

nu-mi amintesc versurile

doar cântecul fredonează clocotul de iasomie

bandaj şi şoapte în nume adoptate

zori moderând recensământul culorilor

nu-mi amintesc textele

doar greierul scăldat în sunete verzi

p

Când zâmbeşti atunci eu ştiu
Că-nfloreşte liliacul
Şi nu-mi pasă că-i târziu
Să-i găsesc durerii leacul.

Mă cuprinde-o ameţeală,
Mă furnică dulce pielea,
Te văd toată în beteală
Şi-atunci uit de toate celea.

Uit de visuri de mărire
Şi de păsurile-mi

coala de hârtie 

boţit împahetată

îngălbenită şi găurită

înfăşoară ghimpi nemiloşi şi cozi de trandafiri roşii

legată cu şnur alb prafuit

cândva imaculat

ganduri timide 

încă mai strâng petale grămadă

din buchetele de flori

acum cazute 

împrăştiind pete mari l

Publicat de Emil Druncea în Decembrie 28, 2011

De când lumea şi pământul intelectualii au avut puncte de vedere pentru folosul popoarelor din care provin sau pentru folosul umanităţii. Trăim vremuri tulburi şi a venit vremea acţiunii civice a intelect

Am aşteptat vestita sanie cu reni
să ni-l aducă pe Moş Crăciun
cu desaga plină de cadouri
şi-am pregătit şi masa,
cu sarmale, piftii şi caltaboşi,
cu felii mari de cozonac
un vin bun şi-o răchie,
c-o fi flămând de pe drum.

Stând la fereastra aburită
de

dorinţele se-ascund în găuri

săpate adânc

la întâmplare

cuvintele agăţate-n şiruri

lăsate

gata să cadă şi ele

dărâmate 

în hăuri

morman 

ceasuri oprite 

dincolo de miezul nopţii

aşteaptă clipe uitate

şi gânduri zăcând în derivă

prin vid

totul rămâne inert 

si acum

Blog 67

NU MĂ UITA

Nu mă uita când sunt departe
Nu pot în braţe să-ţi mai cad
Distanţa, vremea ne desparte
Dar cu miros de con de brad

Am să-ţi trimit din depărtare
Din alb de iarnă treaz eres
Un zâmbet tandru şi o floare
Şi un sărut din gând cules.

Te-mbrăţ

mai rămâi

ni-i viața noastră

o frunză-n vânt

rătăcită

între cer și pământ,

nu știu vântul

încotro o poartă

și nici dacă frunza

e vie sau moartă.

trecem adesea,

prin iernile grele,

cu doruri nebune,

cu gânduri rebele,

și sufletul mângâie

crengile ninse,

prin sto

Când Mărășasca fu însărcinată,

Să poarte stigmatul: polua(n)tă,

Săriră toți, cu gura mare:

– Vai, ce mare nerușinare,

Să nu ai filtru’-n atașare(!?)

– Vă dați aere, măi băieți,

Dar pe voi nu vă vedeți:

Că tot timpul sunteți beți

Și poluați...moral, înțeleg

Glas în Rama se aude
întâmplări nemaivăzute.
Se aud strigăte
întrecând orice limite!
Sufletul amar se frânge
Rahela copiii îşi plânge.

Cu o mare tânguire
şi mare nedumerire!!...
Irod, duhul cel rău,
săvârşind un păcat greu,
căutând pe Prunc Iisus,

    Draguta poezie