Blog

În aceeași limbă sfântă două inimi se iubesc;

În aceeași limbă sfântă îngerii în cer vorbesc;

În aceeași limbă sfântă mamele ne dojenesc;

În aceeași limbă sfântă plânge-un neam moldovenesc,

Că de-abia venise frigul și-a adus cu el și geru'

Și te-ai îndur

şi-a luat catrafusele şi le-a îndesat
în valiza de la mama
(de la mama mea mă-nţelegi)
salut
păi pa iubire îţi dau eu beep
când ajung
în iad

şi între timp în capul meu
îi decojeam pielea şi-apoi carnea

şi între timp în capul lui
o dezbrăca pe aia ş

Se aşază o ninsoare pe gânduri,
norii flutură pe suflet sărbători.
Se zideşte în vorbe cuvântul,
cerul îţi coboară pe umeri
şi stelele clipesc în păr.

Se forează în adâncime prin vise,
caut izvorul şi nu-l găsesc.

Acum, când sunt atât de sigur
că vei f

Să vorbim româneşte

Cugetarea românească
Are portul românesc:
Nu lăsaţi dar s-o ciontească
Cei ce limba ni-o pocesc.

Când românul se-ndârjeşte
Din ţărână când mi-l scoţi,
El îţi toarnă româneşte
Un blestem de şapte coţi,
Când de dragoste s-aprinde
El vorbeşte

de ziua ta, Emine

( scris cu ocazia celui de al 162-lea an de la nașterea sa)

15 ianuarie 1850

din trecut, din adâncuri de cer,

ai căzut ca o stea orbitoare,

peste iarna noastră de vis,

ruptă probabil din margini de soare,

aveai chip și nume de om

și te-ai

Dedicaţie

Nu mai îngenunchez
Sub paşii tăi,
Mă tot îndepărtez de o speranţă nebună
Şi nu mai regăsesc
Privirile-ţi tăcute,
Pierdute în minciuni amare.
Nu mai aştept cuibarită
Îmbrăţişarea ta,
Migrez spre ziua de mâine
Cu gandurile descătuşate.
Nu mai sărut ar

Frumoasă-i iarna când tu vii şi fulgi
Aşază un covor de fluturi sub paşi,
Iubirii noaste un cânt pentru nuntaşi
Te cheamă tăcerea din decor să-i smulgi.

Lumină şi-ntuneric deopotrivă
Cu cearcănele pe sub ochi albaştri,
Prin gânduri sunt călugări isih

stirile protv.roDe Pro TV – 2 ore 21 de minute în urmă

Iubirea mea e prinsă pe vecie
În părul lung legat cu o fundiţă,
Când sânii se coceau ascunşi sub ie
Şi-atât de dulce îmi spuneai: bădiţă!

Iubirea mea în iarbă e, de coasă,
Cu greieri ţârâind în roua crudă,
În dorul când eram plecat de-acasă
Şi-n perna ce

Privea fotografiile cu ochii plini de lacrimi. Timpul era necruţător. Mâinile descărnate de ani tremurau uşor, amintirile o năpădeau dureros. Iubirea nu scăzuse în intensitate, sentimentele pentru el erau la fel de puternice ca în tinereţe. Nimic nu

Îmi vine să strig:
E iarnă, iubito,
Fără tine mi-e frig!

Mi-e drag cum ninge afară,
Dar mâine va fi viscol şi ger,
Şi iarna tare greu se mai ară,
Zadarnic e plugul din fier.

Căldura e scumpă, cum ştii,
Salariul începe să-mi scadă,
La bancă mai am datorii

E între noi o tăcere
ca o fântână secată,
n-o smoleşte nimeni
şi nu poate rămâne fără apă.

E între noi o iubire
pe care s-a aşezat prea mult mâl,
nisipul clipelor a înfundat canalul
şi nu mai răzbate flacăra.

E între noi o cumpănă
ca o întrebare fără

Se iau 12 luni şi se curăţă foarte bine de amărăciune, mândrie şi invidie. Se împarte fiecare lună în 28/31 zile, după caz, încât proviziile să ajungă exact pentru un an. Fiecare zi se prepară separat: o parte rugăciune, o parte lacrimi, o parte poc

  Diabolica minte urzeşte scenarii

  noapte şi zi,

  se joacă cu gândurile ,

  ne chinuie adeseori.

  ne poartă din  fermecătorul Paradis

  până-n  blestematul Infern.

  Îşi face jocul,

  intrând in lumea ideilor,

  tulburâdu-le,

  aidoma izvorului  de munt

schiţez gânduri pe hârtie

acum

chiar nu mai ştiu

dacă scriu

şterg

mai mereu

întreb unde eşti

şi primesc răspuns

doar rest din aşteptare

doare

în plus

nimic.

oare de ce?

iar şterg 

nu mai vreau răspunsul

maria

3.01.2012

ce să-ţi spun eu ţie
bădiţă Mihai
că tot în sărăcie
pe-un picior de plai

încă ne-om mai zbate
o mie de ani
sunt acum de toate
n-avem însă bani

naţia-i pe ducă
fiii-s risipiţi
ca frunza caducă
veşnic osândiţi

îngerul iubirii
l-am dat la străini
orbi de-a

este-o noapte-aşa frumoasă!
luna intră prin perdele
câte vorbe-or să ne iasă...
ne-or huli şi-n ceruri stele.

închizi ochii ruşinoasă
sub părul tău eu mă ascund
şi îţi spun: iubito, lasă,
hai, bea paharul pân' la fund!

ceasul ticăie pe masă,
numărănd s

Să-mi cânţi cum ştii doar tu, femeie!
S-alergi nebună prin octave,
Să-mi legeni dorul pe agave,
Pe-un portativ de odisee.

Arpegii dulci de primăvară,
Pe buze-mi pun parfum de sân.
De-oi adormi pe-un braţ de fân,
Să-mi cânţi piano la vioară!

Din somn să

ninge ca o mântuire
ieri a fost pe-aici verdeaţă
ca o sfântă glăsuire
cerne-ntreaga noastră viaţă

peste-o cioară seculară
albul nu-i decât o pată
neagră-i soarta şi amară
când dai ţărna c-o lopată

totuşi iarna e crăiasă
croncăne cioara sinistru
dacă n-

privirea ta este iubire!
pur şi simplu
pătrunde oriunde până la ultimul gând
ascuns undeva, acolo, în suflet
prin mine
nestingherind nimic
fără să clipească
dezbracă tot
continuu
adună fiori,
provoacă avalansă
gănduri frumoase dezveleşte
emoţia
încă timidă
ma