E prima noapte când plâng real,
e prima noapte de coșmar.
Nu mai pot spune nimic,
tot ce am clădit s-a prăbușit
nu mai pot repara ....
Și nici de la capăt
nu o mai pot lua.
Am avut un vis
și nu s-a îndeplinit,
puterile mi s-au sfârșit.
Un cuvânt care poate
Toate postările (22518)
****
e ora când stele-mi cad cloșcă peste noapte
luna adulmecă izvoarele de apă din pădure
și doar la munte sus mai cade câte un meteor
străpungând pătura de uitare a lumii
iubito cerșește ornicul o clipă în plus
lângă tine să
Am aflat iar, cu mirare,
de o altă sărbătoare,
zile-s multe-n calendar,
dar sărutu-i legendar.
S-au inventat sărbători,
iar unele dau, chiar fiori;
a zâmbetului şi fericirii,
a somnului şi a iubirii.
Sărbătorită e şi poezia,
unde-nfloreşte fantezia
şi f
Sufletul este vopsit
în culoarea gândurilor tale...
Gândeşte-te la acele lucruri
care sunt principiile tale
şi care sunt la lumina zilei.
Tu poţi alege conţinutul
personalităţii tale.
Zi după zi vei deveni
ceea ce alegi,
ceea ce crezi
şi ceea ce faci
Te-am căutat mereu,
De când mă ştiu,
În limpezimea apei
De izvor.
Aş vrea să pot aduce-n dar
Lumină,
Aş vrea să pot dărui
Mângâiere,
Albul te va face
Mai puternic,
Iar gândul îşi caută
Drumul spre tine.

Când iarba s-a trezit
Și cântă furnicii ce-a obosit,
Cuvântul tace.
Când floarea de tei
Vorbește cu suratele ei,
Cuvântul zace.
Când banii se ceartă
Că n-au o soartă dreaptă,
Cuvântu-i pe ace.
Cân
Soarele la asfințit în mare se oglindește
Pe malul mării dragul meu ne plimbam,
Un apus de soare, liniștit, fericiți eram,
Un val se joacă, pe noi ne urmărește.
Pe malul mării dragul meu ne plimbam,
Acum marea înspumată se tânguiește,
Un val se joacă, pe
N-am auzit vocea ta,
dar am auzit că inima ta
îmi sună sufletul....
Tu ești suflet bun ce-mi alungă visele moarte,
ca să-mi fie bine să pot pleca departe,
undeva la munte unde urechea să-mi audă,
un vuet plăcut din pădurea pierdută,
și renunțând la a mea
Din când în când, în cartier mai apare câte o rază de speranţă.
Întâi a venit şi a trecut Paştele.
Titel Trânjosu’ şi-a tăiat porcul ce venea la rând şi l-a transformat în cârnaţi afumaţi aproape pe tot, zicea că aşa ţine mai bine. A şi vândut din ei c
Lungă și rea, dimineața veghează
trei lumânări sufocate de astepare,
miroase a toamnă coaptă și
cafea amară
și strugurii au putrezit pe masă,
dar… ochii tăi, ochii
s-au luminat a noapte!
am să te închid într-o ciob de lumină,
să nu mai aud corbii,
în trupul
neliniști
peste această parte a înserării
unde
printre maci
fulgeru-şi înfige colții
și ciocul înșelătorului astru
devorează stelele
nu știm unde mergem
nu știm cine trage în noi
cu tălpile pătate de fructele
copacului jabuticaba
strivim picăturile
Vreau să mă uit în sus.
Pentru bucuria de a te alege pe tine.
Vreau să fie fericire între noi
pentru momentele viitoare ale vieţii.
Vreau să mă uit la ochii tăi,
Urmărind infinitul şi sinceritatea din ei.
Mă simt plină de energie
ca într-un cerc de lumină,
C
Încerc o voioșie
pe-o rază de lumină
ca o mireasmă caldă
ce mă învăluie adânc
fața se luminează
visul iar dispare
și clipe frumoase
apar ca prin minune,
râzi la soare
râzi la lume
și fii încrezătoare
totul va trece
fericirea divină apare
în tot ce ne-nconjoară..
Mă hrănesc cu a ta respirație
Dulceagă. Înfometat de iubire
Adun secunde ce vor să se-nșire
Și le așez într-o ecuație.
Nici nu observ cum mâine devine ieri.
Sunt clona ce privește în oglindă
Sau doar un punct ce vrea să se desprindă?
Of, ne transformăm în
Tu mi-ai fost cântec,
când plângeam ca un copil.
Tu mi-ai fost sprijin,
când am fost disperată.
Tu mi-ai fost zâmbet,
când eram tristă și supărată.
Tu mi-ai fost fericirea,
când eram pierdută în gânduri și sufeream.
Tu mi-ai fost adevarul,
când în jur era n
Gânduri atinse de roua dimineții,
M-am rezemat de un semeț brad,
Îmi place viața simplă de nomad,
Uf,mă înțeapă iar mai rău scaieții !
Când plouă.. gradele mai scad,
Hoinăresc prin pădure poeții,
Coboară peste zi negura ceții,
Iau mereu de aici un mic răsa
Anca intră în bucătăria restaurantului, unde tatăl său pregătea platourile cu salată din fructe de mare, pentru oaspeții de la petrecerea de pe terasă. În colțul din spate al bucătăriei mama sa spăla vasele, alături de o altă angajată a restaurantulu
ochii de la mânăstire
am văzut doi ochi la mânăstire
îi urmăream
cu ochiul din călcâi
se rezemau
de fiecare sfânt
vă spun vouă asta
nu oricui
alergau în toate direcțiile
prin nori își căutau cărare
călări pe cai sălbatici
fără de ham
îngenuncheau apoi
jos
la
mi-e dor de câmpurile ce aveau verdeaţă,
pădurile cu brazi şi fagi înalţi
de soarele ce se ascundea în ceaţă
bisericile noastre cu prelaţi,
mi-e dor de anii mei copilărie,
copil eram şi eu cândva,
mi-e dor de curtea mea cu păpădie,
mi-e dor de tine, maica
Numărul zero
Numărul zero este un număr cu soț sau este un număr fără soț?
Citeste mai mult…
Comentarii
Oare am postat-o unde trebuie?
Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!
Vă mulțumesc.
Sănătate!