Blog

Dragul meu tu ştii bine a mea taină
Dau jos de pe mine a iernii rece haină.

Culege-mi din suflet cuvintele nespuse,
Când stele cerului sunt toate aprinse.

Dezbracă-mă frumos de lacrimile toate,
Mângâiem sufletul cu a iubirii şoapte.

Dragul meu fură-mi u

FEMEIA - IDEE

Motto:

Femeia frumoasă place ochiului,
femeia blândă place inimii.
Prima este o adevărată bijuterie,
dar a doua este o comoară.
Napoleon Bonaparte

Genial-a fost ideea !
Din Adam să faci femeia;
Bunica, mama și sora
Și soția tuturora.

Ea de

Au trecut multe primăveri...
Parcă toate au fost ieri.
Slacâmul era frumos înflorit,
Cu petale albe ne-a coperit.

Îl udau ploile mari deseori,
Coroana lui se ridica la nori.
Paşii mă poartă iar pe stradă,
Salcâmul cu noi era o dată.

Cădeau flori mu

Iubita mea,                                 

atâția ani călcat-am pe aceeași umbră

și acum?

Privirea ta m-a aruncat în lacrimă

și alergi spre nicăieri geloasă

pe toamna care-mi face curte.

Poate mă-ncerci să vezi cum reacționez.

Și eu plâng. Suspin în colț

 dintr-o masă amorfă se aleg zece capete

reprezentative

și se așează pe-un trup

aceasta ar fi o antologie

nu contează că vorbim despre capete diferite

fractalii

Dumnezeu iubește jocul de puzzle

un fluture bate din aripi în Noua Guinee

și stârnește o tornadă

Bucuria să fie mereu a ta,

De credință nu te îndepărta.

Fericit mereu omule să fii,

Să-i înveți bine și pe copii.

Frumos tu trebuie să vorbești.

Trist să fii când rău greșești,

Prin ruga pe care toți o știm,

Pe Domnul vrem să-l slăvim.

Bucuria să fie mereu a

Deschid cu degetele tremurând cufărașul de lemn maron cu încrustații cândva aurii, după ce am descoperit cheița ruginită pe alocuri, printre podoabele ponosite ale unei tinereți îndepărtate și umile. Cercei, inele, coliere lipsite de orice valoare,

Nu-s singură, feciorul meu,   

Nu-ţi fă tu griji că îmi lipseşti,  

În casă eu te am mereu –   

Dar nu uita: trimite-mi veşti!  

*  

Nici tu, odorul meu, Ioana,  

N-ai grijă, zău, tu eşti cu mine,  

Am chipul tău, precum icoana –   

Ci numai spune-mi de ţi-e

      Am luat speranțe, dor, iubire

      Și am făcut un buchețel.

      Zâmbea cu mine-întreaga fire

      Iar soarele... zâmbea și el!

      Hăinuțe bune, spray, de toate,

      Doar la curaj stăteam cam rău!

      - N-o să mă placi, e peste poate!

Primăvara aduce-n zori
Flori gingaşe pentru flori.
Şi-ntr-o zi de 8 din Marte
Zeci de bucheţele-mparte:

Pentru alese domnişoare
Gingaşe mărgăritare.
Soacrelor, femei şi ele,
Smoc de galbene lalele.

Dulci, suave panseluţe
Pentru blânde bunicuţe,
Iar nepoatelor

Am adunat amintiri acumulate în jumătate de secol de existență. Căldura lor o centralizez de fiecare dată în ființa care mi-a dat viață. Să folosesc cuvântul pentru a creiona fericirea? Am nevoie de culoare. Voi apela la prospețimea agățată fin în me

în insula mea uitată de lume

descopăr apăsarea supărătoare a lucrurilor

dictatura lor

oriunde aș întoarce privirea

mă-ntâmpină un lucru

o piatră

un arbore

un munte

cărari neumblate de nimeni

mult verde 

și simt că devin la rându-mi un lucru

ceva fără inimă

pluti

Se face dimineaţă-n gânduri
primăvara şterge urmele iernii
porneşte pe drumul verdelui crud
seva-i subţire îşi găseşte loc, totul înfloreşte.

Lumina-i tînără, blândă şi dulce
pune brăţară de platină la încheieturi,
fiinţele sporesc fără să simtă,
o

sunt nopți în care populez insomnia

și inima Ta cu neliniști

cu fuga mea

gândul alergă în cerc amețitor

până când  aud cum explodează

și simt întunericul

cum își înfige colții în humă

numai la marginea somnului

câștigi contur

când nu mai aștept nimic

decât să

Ești în vârstă de acum,
Draga mea, scumpă mămică.
Nu te-nghizui la lung drum,
Doar prin sat, pe cale mică.

Părul tău, frumos însă bălai,
Mâinile atât de obosite,
Câte lacrimi ai putut să dai,
Câte nopți n-au fost dormite...

Și acum mă încălzeșt

FEMEIA - IDEE

Motto:
Femeia frumoasă place ochiului,
femeia blândă place inimii.
Prima este o adevărată bijuterie,
dar a doua este o comoară.
Napoleon Bonaparte

Genial-a fost ideea !
Din Adam să faci femeia;
Bunica, mama și sora
Și soția tuturora.

Ea d

Îmi mângâi zâmbetul decolorat de oboseală

     Cu spinii unui jargon fumat

Vrei TOTUL, dar bădăran renunți la poleială.

     Nu știu de ce, ești tulburat.

Nu vezi cum firul ierbii crește printre noi

     Râzând de proza-ți care șoptește?

Ne pierdem prin v