Blog

Dimineaţa am vrut să vorbesc cu Soarele,

Parcă acum trec tot mai greu minutele ,
Fuge mai repede în nori şi bine s-a ascuns,
Aştept de multe luni de la el un răspuns,
Simt atingerea vânturile reci zile de iarnă,
Care aleargă şi fac zgomot dintr-o goar

Luciana

(fragment)

de Gabriela Mimi Boroianu

Coborî scările împleticindu-se ca un om beat. Nu putea respira, îl ardeau plămânii, furia și disperarea îi răscoleau măruntaiele. Când ieși pe portiță vomită ținându-se de gard. Se simțea rău. Traversă calea

În lumea asta mică, de patimi apăsată,

Cu care în tăcere ades ne războim,

Noi suntem vagi fantasme pe bolta-ntunecată

Și viața ne prefacem că știm să ne-o trăim.

Adesea ne răsfață o rază de lumină

Când pe cărări obscure prin beznă perindăm.

Dar tot atât de

Totul, azi, plătim în rate:

Aer, hrană și chiar viață.

Cum să ieșim din erate

Cu noroi cârpit pe față?

Poate... dacă-am da din coate

Și-am negocia ca la piață!

Totul, azi, plătim în rate:

Aer, hrană și chiar viață.

Ne-ncurcăm mereu în date

Până ni se face g

 Femeia mi se oprise în gât ca o

fărâmitură de pâine

se strecurase-năuntru-mi pe nebăgate de seamă,

hoţeşte,

mai aveam pripăşit pe-acolo un câine

şi-n balta de lacrimi necurse

un peşte

o simt cum mă înoată de-a lungul

de-a latul

şi cum mi se-mplântă în creie

« … Pe la zece mă sui în odaia mea. De-abia am intrat, învârtesc cheia de două ori în broască şi pun zăvorul ; mi-e frică… de ce ?… Până acum nu mă temeam de nimic… deschid dulapurile, mă uit sub pat, ascult… ascult… ce ?… Nu e ciudat ca o indispoziţ

Ne-aşezăm uneori pe-un scaun

ce se află în faţa unei mese

în compania cafelei proaspăte

de unde aburii ies afară

pe post de evantai să-i facă vânt

stresului care sufocă suflete.

Nu-i e de-ajuns stresului

doar nişte aburi de cafea

imediat îi face invitaţie un

Din galaxia plină ochi de dulciuri   

Am evadat, cu voință, de-o lună.  

Zâmbetu-mi cărnos începe s-apună,

Șunculița s-a transformat în... aburi.

Covrigul, într-un colț, lacrimi adună,

Iar merdeneaua nu așteaptă lauri.

Un măr și încă-un măr se-ntrec în jo

Deseori caut printre amintiri, printre vise rătăcite. Merg încet pe stradă, privesc vitrinele luminate de un soare cam rece și chipurile oamenilor când vesele, când triste. Așa sunt eu de multe ori....

Privirea insistă mai mult când un bătrânel îmi

Îmbrățișată de Dunăre și Prut  

Zâmbește ca o zi de primăvară  

Și mângâie Carpații din cămară.

E România pe care o sărut!

Istoria-i stă în față ca un scut

Cu Ștefan, Mircea, Țepeș ce luptară

Contra dușmanilor de odinioară.

E România pe care o sărut!

Preze

https://issuu.com/margaceramics/docs/nautilus_no_7 



Lectura placuta !

Editura SAGA 

Dumnezeu a murit

ultimul breaking news sună lugbru

ca un clopot dogit

am rămas singuri

analiştii îşi dau cu părerea

„pe surse”

concret nu se ştie nimic

nu s-au facut declaraţii de presă

celeste

Papa se-adresează mulţimii

c-un Urbi et Orbi

invocând  pe Isus

circu

Unii oameni fac tot felul de pacte între ei, unele mai ciudate decât altele, seduși de tentația voluptoasă a ieșirii din rând, a repoziționări lor în raport cu ordinea universală, de exemplu, dintr-o perspectivă îngustă, de cele mai multe ori malefic

PUZDERIE DE GÂNDURI

De multe ori, am simţit 
prea apăsat, talpa vieţii,
iar condurii gândurilor
s-au tocit de atâtea drumuri,
înainte şi înapoi...
Dar noroc cu răbdarea,
între timp, a ajuns şcolăriţă
s-a aşezat în prima bancă,
este tare conştiincioasă