Blog

Jamás vivió una flor

Dos primaveras,

Jamás soñé con ser

Precursor de tu amor.

Jamás supiste nunca

Lo que yo te quería

Cuando nos conocimos

Aquella noche de amor.

Como hoja sacudida por una tempestad,

Es posible que fuera la mujer que he buscado,

Pero como la

Jamás vivió una flor

Dos primaveras,

Jamás soñé con ser

Precursor de tu amor.

Jamás supiste nunca

Lo que yo te quería

Cuando nos conocimos

Aquella noche de amor.

Como hoja sacudida por una tempestad,

Es posible que fuera la mujer que he buscado,

Pero como la

Cel mai potrivit este să te întrebi
aşa ca din obişnuinţă,
să te convingi singur că adevărul
nu poate fi spus la oricine
fără să-ţi irite unele slăbiciuni.

Te încălzeşte gândul rece
că orice opţiune este ca o lampă
care te însoţeşte prin întuneric
iar

Când o să fug dintr-o dragoste păcătoasă
nemaipomenit ar fi
să intru-n alta, nebună,
de care să nu mai pot scăpa,
sclav să-i fiu
în lanţuri,
să încerc mereu o ieşire
şi să n-o găsesc până la moarte.

Tras las huellas de tus pasos

Siempre he vivido yo,

Para saber el porque

Te alejaste de mi amor.

Tanto  te quise y  te quiero

Que aun te recuerdo más,

Para saber el porqué:

Tú me dejaste de amar.

Del amor que yo te tuve,

Del   cariño que te tengo,

Quisiera s

Te voi iubi 
(GV)
Te voi iubi în fiecare minut câte o zi, până când toţi anii se vor umple de preistorii. - Ionuţ Caragea 

Te voi iubi, iubita mea, în ploaie 
te voi iubi, pădurea mea poveste, 
pe-o margine de gând...şiroaie, 
uitând de drumuri, tim

S-au întors la hotel complet dezorientați. Nu s-au oprit nici a privi caișii înfloriți, nici să admire verdele crud ce devenise împăratul localității, nu vedeau oameni grăbiți păşind pe străzi. Mintea lor se oprise la cele câteva vorbe spuse de direc

Cada hoja que arranco del  viejo calendario,

Sacude mis entrañas y anubla  mi conciencia,

Porque sé que despojo de una cuenta al rosario

De los días que retan de mi propia existencia.

Cada día que pasa más te acercas a mí,

Cada día que pasa mi duelo es m

Quisiera  poner

Sobre  el cadalso mi cabeza:

Para saber el porqué

Yo te perdí belleza.

Quisiera ser

Como el remanso de Elim:

Para saber el porqué

Las cosas tienen un fin.

Quisiera saber

El porqué Judas…

A Jesucristo,

Lo vendió a los angitos,

Para morir en la h

Dentro de mi corazón

Siempre te llevo presente:

Nunca podre olvidarte,

Ni nunca podre tenerte.

Por el amor que te tuve,

Por el amor que se ha muerto:

Quisiera ahora olvidarte,

Pero olvidarte no puedo.

La mustia se apersono

En mi ilusión floreciente.

El festí

¿Cómo es posible

Amor de mi peldaño,

Que al querer yo tu amor

Me entrega al desengaño?

¿Cómo es posible

Que este viviendo

Tibio verano

Yo  invierno helado?

¿Cómo es posible

Que no te acuerdes

De aquel aroma, dulce café?

¿Cómo es posible

Que no me quieras

Despu

Si  fue Colón el Descubridor

De un nuevo  mundo;

Si  fui yo tu precursor de amor.

Si fue Bolívar: como

El Atlas que sostiene

El mundo;

Quisiera yo por siempre

Sostener tu amor

Dentro de mi corazón,

Y, así  llevarte conmigo

Donde quiera que vaya,

Y así llevart

Si fue Colón el Descubridor De un nuevo mundo; Si fui yo tu precursor de amor. Si fue Bolívar: como El Atlas que sostiene El mundo; Quisiera yo por siempre Sostener tu amor Dentro de mi corazón, Y, así llevarte conmigo Donde quiera que vaya, Y así ll

Vântul îşi suflă toamna în copacul vieţii.

Încerc să prind cu privirea, frunzele – cadre de imagini

din timpul în care am făcut pariu că înghit

o lingură de sare şi piper

şi focul de cuprinde strada, nu-mi va opri zborul

să-i arăt retina plină de flash-

Ştii, uneori
(GV)

Ştii, uneori, respir atât de greu,
milenii ce le porţi în valuri,
în praguri de biserici stând
cu sfinţii,
sub rătăcitul vis,
visat la maluri.

Mi-eşti timp, dorinţele mi-s mute,
în răstignirea mea,
tu îmi eşti clipa,
mă irose

Nu va şti
(GV)

Nu va şti rugina, rugul ars în dor,
visul dintr-o lume , care n-are nume,
liniştea hrănită cu un singur zbor,
din odihna nopţii, taină ta în lume.

Vei rămâne, visul, care ţi-e stăpânul,
toamna şi tăcerea, doar îţi vor surâde,,
ai ales ui

Dacă totul ... 


Dacă totul ar avea sens, ne-am mai fi născut ? 

Dacă totul are sens, ne-am mai fi născut, 
sub dorinţe de a cinsti adevărul, 
care ne închid în ele 
şi ne storc aşteptarea, 
îmbibându-ne în fericirea, 
că suntem ? 

Adevărul este că, orice aşt