Blog

Inima mea se mai îndrăgosteşte
numai cu ochii,
nu mai risipeşte farmecul trupului tânăr
prin sânge chemarea urcând.

Mai rar scoate capul câte-o vibraţie ascunsă
ce porii mi-i umple cu vise
în anii ce vin încărcaţi cu păcate.

Tot mai atins de chinul dur

Simțire

Mă simt uneori izvor și fântâni,
alteori un actor sau să-i zicem un rol,
aplaudat la un țărm,de pescari mai bătrâni,
pentru tot ce-a rămas,din căderea-mi în gol.

Mă simt uneori,ca o amforă...toarte,
pescăruș cu strigarea,ce o mai are în gât,
p

Nicio apă nu-i mai tulbure decât apa morţii
în care se spală toţi oamenii
indiferent de poziţia socială
ori de avere.

Când treci ca o noapte zdrenţuită
cu pieptul plin de stele,
se scutură roua cu un murmur subţire
care-mi udă palmele
unde florile dor

Și dacă

Și dacă noi am fi cu toți o rugă
speranța ca o iarbă
în deșert,
în ceruri, poate o aripă
ar fi un vis,
un pic...incert ?

Și dacă undeva, cu norii
la urmă urmei, încrustată,
s-ar mai ivi, iubito zorii,
tu, ai mai fi
nemăritată?

Lumina Inimii

Doamne Iisuse Hristoase...te rog

Trimite-mi din Inima Ta...

în inima mea...

Lumina Ta.

Romeo – Nicolae Ștefănescu + ASiIiVro

18.07.2014  Mânăstirea Sf. Ioan Brașov.

Încătuşat de stelele din cer,
(Prizonieră-s unei vieţi pustii)
Îmi cânţi cu vântul serii lerui ler
Să nu te uit până-ai să poţi veni.

Cu lumina Lunii cea măiastră,
Ai descântat cuvintele de dor
Crezând că poate aripi au să-mi crească,
Să pot s-ajung eu, pân

Ce întâmplare trebuie să fie,
să mă facă să plâng fără să vreau
când motive nu sunt?

Îmi spală privirea pe ochi
cu lacrimi sărate.

Dumnezeu mă urmăreşte din înalt,
mă lasă să trăiesc singur imagini, cuvinte
pe care alţii nu le simt,

ele trec ca apa pest

În grai ardelenesc:

Trandafir  îmbobocit,

Amu vreme o vinit

Ca să pui pă capu tău

Coronița de sasău.

       Refren:

Țâne, Doamne, mnireasa

Cât o țâne Vlădeasa –

Verde ca primăvara,

Roditoare ca vara!

Țucă mâna la părinți

Că o fost ca niște sfinți,

Mare grije

am căutat,

am adunat,

am calculat

şi încurcat de socoteli întoarse de minte, nu

am găsit nimic să (cu)prindă legătura

dintre noi. Dintre mine şi Suflet. În albastrul cerului

voi scrijelii

cu buricele degetelor până la sânge,

sângele meu,

inelul etern al iub

Oprește vântul

Oprește vântul măcar pentru-o clipă 
și pune-ți gândul în tăcere, de întrebări 
un vis mai am iubito și-o aripă, 
nu îmi mai cresc tulpini, nici frunze mări.

Mă îmbratisezi cu valurile stinse 
îmi pui laolaltă dorul și chemarea 
și zările ce-

între mine şi Suflet e (de) trei paşi. Unul

al meu, unul al lui şi celălalt e gardul  

dintre noi. L-am luat la măsurători. Am întins

ruleta. El are aripi.

Îi măsoară înălţimea ce mă desparte

de albastrul din privire necuprins de roşul

orizontului străbăt

Când apa devine duşmanul de moarte
şi-ţi pune durerea pe suflet
lacrimile te ard sub pleoape.

Ele vor topi suferinţa
în tristeţe pe faţa anotimpurilor.

Agoniseala mâinilor risipită
zăvor pune gândurilor de mai bine,
viitorul îşi trage cerul mai aproape

Unde totul se măsoară
cu lungi aşteptări în cuvinte,
caut litere frânte de greutate
în lanţurile propriilor simboluri.

În câteva doze de substanţă neutră
prind culoare violetul şi portocaliul
iar incolorul e trist.

Ridurile mele sunt incolore,
anii mi

               La Amara

La Amara

Lâng-o stână cu câini mari

Locuieşte-o preoteasă, c-o căţea şi doi canari .

Mândră-i Luşa şi-nfocată, căţeluşa fericită

C-are-aşa stăpâni de seamă şi de câini este iubită.

Preotul şi el fălos, de nevasta lui cea bună

Are-u

e clipa din pasul de azi ce aşteaptă să treacă pragul

plin de zgomotul punctelor în mişcare a zilei de ieri

pe faleza gândurilor

din albastrul nocturn

aşezat pe banca

ciupită de roşu-cărămiziu al zborului printre stele.    

02.08.2014, ora 21,21’

Când dorm pe braţul Lunii leganată 
Şi visul tău mi-e pernă ş-aşternut
Atât aş vrea, să mă mai nasc odată
Să-ţi fiu sfârşit, cuprins şi început.

Să-ţi fiu dorinţa cea dintâi născută,
Întâiul lut în palme frământat,
Întâia pată de culoare aşternută
Pe pânza

Cum ai făcut, Doamne, lumea?

Cum ai făcut, Doamne, lumea? unul naşte, altul moare …ici bucurie, colo-ntristare!

În capul uliţei, la Aneta, este doliu; băiatul mijlociu, 22 de ani, s-a stins. De durere de cap; l-a durut, s-a dus la spital şi alaltăier