Blog

Sprijinim privirile de şoapte arse.

De setea întrebărilor

Vorbele respiră greu

În viforul păcatului lumii.

Rămaşi la două gânduri depărtare

Bem din apa răspunsului privind vorbele

Respirând,

Sprijinind,

Gustând păcatul lumii.

Întârzie

clipele să cadă,

eu te gândesc

în fiecare undă

ca un răspuns rănit

de întrebare.

Obosit de rătăciri

pe cărările vieţii,

mi-am aşezat sufletul

la trunchiul trupului

lăsându-mi umbra strajă

să nu mi-l fure somnul.

Mi-e viaţa

corabie

purtată departe

şi uitată

în derivă.

Mi-e atât de foame

de un somn încât îmi vine

să mă culc pe urechea lui.

Deodată

respiraţia mi s-a oprit,

patima obsedantă

a trăirii clipei din urmă

a dispărut,

o priveam nedumerit

fără a-mi putea opri...

artificiala trăire.

Rapid

şi trenul fuge

departe,

în zare o dâră de fum:

e viaţa... s-a dus.

Mi-e teamă

de bătaia pendulei mari

ca pasul necunoscutului

ce merge mereu,

aproape,

în urma mea... timpul.

Am plâns,

În noapte

Multe lacrimi s-au scurs…

În adânci tăceri

Şi dureri

Cad în pustiu de ape

Peste valuri mărunte

Şi-mi aduc aminte

De tăcerile scurse…

În lacrimi,

În noapte,

În zări ascunse.

Din vorbe înălţând poteci de fum

Prin ochii duşi ai zilei către noapte

Pe valuri, pământul meu se aprinde

Şi se preface-n scrum.

În calea mea, căzând de-a curmeziş

O linişte mă cheamă şi alta mă alungă…

Durere roşie-n asfinţit

De răsărit plin de… fu

Iubire -

oază de vis

ademenind

tinere suflete

obosite.

Iubire -

un fals paradis

ademenind

crude vârste

învinse

Iubire !?...

Sub biciul

tăcerii

de carne şi sânge,

ochiul meu te vede

printr-un gând

în hăul meu:

stăpână-mi eşti pe timp,

am obosit.

În preajma milioanelor de stele,

erai tu, cea mai luminoasă dintre toate,

sfinţii din cer deschideau o uşă secretă

ca tu să poţi răsări în toată splendoarea ta.

Străluceai într-un fel aparte pe mijlocul cerului,

şi-n jurul tău sclipeau luminile celorlalt

Sub biciul tăcerii de carne şi sânge

Ochiul meu te vede printr-un gând.

Eu nu mai plec din mine-n altă toamnă

Căci obosit mă simt de mine însumi,

Pe timpul meu de zbor te las stăpână

Şi pe clipa ce ne-ntoarce-n rădăcini.

În curgerea spre soare imagin

                                                    Înainte

                                                    totul era timp,

                                                    zbura în lung şi-n lat

Acum vreme de ceva ani

Am înfăptuit crima de-a mă naşte...

Aştept verdictul

Tribunalului adoptiv.

E linişte-n sală.

Sentinţa: condamnat

La urmărire generală pe viaţă!

Şi deodată, în spatele meu

Apare ea şoptindu-mi

Într-un colţ de pantof:

Învaţă să mă porţi c

Ieri…nimic.
Mi-am antrenat vulturul pentru vânătoare,
apoi m-am odihnit lustruindu-mi arcul
iar seara
am săgetat câteva păsări veninoase
cu mutre de preşcolari.
Îmi rămăsese de ascuţit pe îndelete suliţa
şi după miezul nopţii
am ucis un vîrcolac
tare

        Dulce Limbă  Românească

Dulce Limbă  Românească,

Grai sfinţit dumnezeiesc...

Mamă blândă şi-nţeleaptă,

La mulţi ani!... fiii-ţi doresc.

Când eram în leagăn, tu ne alintai

Cu Doina străbună care o cântai.

Slova ta de aur, blândă unduire...

Armonii c

Cu gândul

de a-mi revedea viaţa,

mi-am luat albumul din raft:

pagini goale

se perindau prin faţă,

arătându-mi... netrăirea.

                      Amprentele lăsate

                      între păcat

                      şi rugăciune

                      mă împresoară

                      arzând tăcerile

                      unui trup mai larg

                      în care v