Când pleci sunt mai sărac
şi drumul meu se termină
cu vocile de dincolo...
Când pleci sunt mai sărac
şi drumul meu se termină
cu vocile de dincolo...
A sugerat moartea printr-o întâmplare
să ne prefacem morti în zilele şi nopţile ei,
aşa poate vom scăpa de selecţie
şi vom amâna examenul veşniciei.
M-am consultat cu îngerii şi-n presimţirile lor
nu văd ce se va petrece mai departe,
ei stau doar de p
Cînd soarele nu mai dogoreşte
Și căldura se mai domoleşte,
O iau în sus, pe strada mare,
Cu căţelul la plimbare.
Sus, prin parcul din zăvoi,
Grivei aleargă vioi
Și-n fugă face un ocol
Să dea iama într-un stol.
Luate, pe neaşteptate,
O iau în zbor,
CARTE SFÂNTĂ, MAMĂ BUNĂ!
"MERIDIANE LIRICE"
...De câte ori vin de la drum lung, uneori în miez de noapte, pe tine te găsesc pe noptieră, Carte sfântă!... mă primeşti cu privirea ta caldă şi zâmbetu
Când vin spre tine, curg.
Timpul fără tine e fluviu fără vad,
eu te măsor cu fiecare val.
Sunt mut,
şi-n aerul cu îngeri de-mprumut
strig. Un glas fără cuvânt.
Adorm
adulmecând
foşnetul galben al toamnei
întins
sub covorul frunzelor
cu gândul obosit
casc...
Timpul a trecut
peste mine.
Straniu gând
s-a pierdut
printre rânduri,
iar eu
mi-am pierdut
degetele
în sângele timp
izvorât peste
tocul minţii
ce-l putea scrie.
fără
nicio
şagă
Poetul
n-are
voie
Nici
pe
jos
să
meargă
Costel Zăgan, POEME INFRACŢIONALE
Într-o lumină aproape solidă,
sărutul meu îți reda glasul unui copil
pictat pe faianţele Casei Poporului.
S-ar putea spune că eram obişnuiţi cu asta.
Dialogul tău cu fraze colocviale
că nu trebuie să fac nimic decât să trăiesc,
nu m-a ajutat să trec
Partea a II-a ULTIMA SPOVEDANIE
„Ce, ce spui?...” Prin ceaţa deasă, care-i împăienjenise ochii, o zărea pe Leana care se mlădia ca o nuia de alun pe deasupra jarului dogoritor, când şi-a ridicat puţin bărbia, mişcându-şi capul înainte, d
despre balenele ceresti,
despre nimicul obositor,
despre fleacurile fiecărei zile:
găleata cu apă,
coşul cu mere,
lampa pe care o aprindem să ascundă umbra
sunt, toate, semne
ţi le las pe drum
în ele, mă vei regăsi, întreagă.
Stai lângă mine, să vorbim
despr
Dulce, dragă și duioasă
Ne e limba și nu-i grai
Din urzeală mai frumoasă
Pentru al rostirii strai,
Nu-i plămadă mai mănoasă
Din al vorbei spic pe pai,
Vers de liră mai mieroasă
În al slovei dor și vai,
Nu-i văpaie mai focoasă
Sub copitele de cai,
Cu
Nu ştiu cum dar am ajuns
În mijloc de tine
Imensă tăcere,
Pot să o ating,
O simt !
Pot să aud şi ce-mi spui atunci când mă priveşti pe- ascuns,
Văd şi cuvintele, tuuu!
Îţi caută obrazul,
Ele-şi tac
În declaraţii de dragoste
Încă nespuse
Şi răman
Ac
Iubito, în această toamnă lungă de nesfârșite ploi
Precum un zbor spre cerul de rouă și de apă,
Mă rog să nu uiți să te rogi mormântul pentru noi
Groparii să ni-l sape în adâncimi de pleoapă.
Iubito, în această toamnă mohorâtă și lichidă
Precum o peș
ESTI VARA…
"Esti vara mea"
ii spuse el .
Intinse mainile spre trupul ei roditor
mangaind forme si culori
muzici si fuioruri de ceata .
Intinse buzele spre ea
sorbind in afund stropi limpezi de dor .
Inchise ochii si o zari in causul mintii
ca pe o gutuie
să nu spui că nopţile rămân uitate prin câmpul florii soarelui,
să nu spui că rătăcirile sunt doar pentru a pleca
să nu spui că în aerul respirat nu este parfumul
lăsat cu primul sărut până când...
să nu spui nici până când
să nu ştii decât de flutur
poem suprarealist
se-adună-atâtea toamne una peste alta
precum într-o carte filele rătăcite
peste tristețile noastre cade ghilotina
cerul se strânge în portofelul gol
iar pe autostradă circulă un ford
la volan un domn cu ochelari
numără în fugă teancul de
Cuvintele acestea în care mă scriu
sunt tăcerile mele interioare
care respiră în solitudine gândurile.
Nimeni nu vrea să le ştie, nu mă întreabă de ele,
stau ca nişte pietre în calea uitării
şi au în ele mirări nedezvăluite
pe care o femeie le-ar put
Nu mai auzisem nimic de iubire.
Într-un depozit militar pentru poeţi
găsisem o reprezentare a vieţii
în origamii din hârtii ordinare,
prevestind întoarcerea viitorului.
Părţile nevăzute ale lunii
le studiam din spatele soarelui;
eu însumi eram lider
De la un timp
Încerc să fac echilibristică
Pe spinări de cai
Sărind
Printre şfichiuiri
Uitată în soare de cap
Ţin ziua şi noaptea în ambele mâini
Eu la mijloc
Gândind să renasc pământ
Din praf ridicat
În tropot lăsat sub copite,
De la alţi cai,
De f
Numărul zero este un număr cu soț sau este un număr fără soț?
Citeste mai mult…
Comentarii
Oare am postat-o unde trebuie?
Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!
Vă mulțumesc.
Sănătate!