Blog

Mi-e ochiul şoarece rozând slovele de tuş,

cum strunele viorii roase de arcuş

întorc la Cer pe îngerii-n cădere

să ne vegheze căile-n tăcere.

Ne vom cunoaşte poate-n vis sau pe o stea,

departe de lumea care nu ne vrea,

ne vom cunoaşte poate-n Nobilul Poem,

Sufletul meu inca nu stie ca e suflet,

se crede fluture sau nor

nici sa zboare nu stie , e doar visator

 ( lastar rezemat de un cuget )...

Sufletul meu e inca praf de stea,

vantul viu il spulbera si aduna

e cand desert ,cand o duna ...

e nisip de lumina s

Suflet, căldăruşă golită de apă.  

M-aş duce la râu să-ţi mai iau iubire.

Poteca-i îngustă, suită pe garduri,

prin crengi, apoi tot în sus, către nori.

Abia peste cerul albastru cu vată

stă veşnic ascuns un izvor

şiroind de lumini,

îmbelşugând a iubire şi d

Doar inimă să fiu,
jertfă vie
pulsând în piatră

şi numele să-l dau
în cuvinte lumină
care capătă trup,

iar tu să simţi
copilul din pântec
strigându-te mamă
înainte să naşti

şi toate acestea
să fie un dar
făcut din darul cel mare.

AVE, FECIOARĂ MARIE!

Ave, Fecioară Marie,

Venim în genunchi să-Ţi cântăm,

Extazul din noi, pe vecie,

Fecioară, prin rugă-Ţi ’nălţăm.

Edenul în suflete eşti;

Credinţa în Bunul Iisus,

Iertarea să ne-o mijloceşti,

Ofrandă pe cruce S-a pus.

Ave, Marie Fecioară,

R

Inexistenţa se zbate în ghearele
genezei fără supărare poporul îşi
pupă eroii în fund de câte ori are
ocazia şi bineînţeles galeria de oca
zie aplaudă frenetic tot de-atâtea
ori nestingherită copilăria îşi duce
degetul la gură şi primăvara începe
să gângure

Ea-l vrea fiert

Îmi place când strângi după mine

hainele împrăştiate pe pat

le împătureşti atent cu delicateţe

dezordinea pe care-o produc în urma mea

o netezeşti cu un surâs

- ea-l vrea fiert

îi spui chelneriţei

care-mi aduce sucul

la temperatura camerei

din

                                       GANDURI ROSII…

Ganduri rosii , carnivore

-raze-adanc infipte-n mine –

m-au secatuit de ore,

m-au secatuit de tine.

Stau in somn cufundat…

O transpiratie de sange

Curge-ncet - agonizant -

Peste dorul ce-mi plange.

14.08.

Vino la mine in gradina sa muscam dintr-o felie de pepene rosu . Apoi , pe-nserat , cand ziua de vara fara ploi va murii , sa sorbim de pe buzele uscate urma  lui dulce , uniti intr-un sarut .

E vremea sa …

Traiesc in podul casei mele paianjeni ; si f

gând fugar

bătăi de vânt adulmecând a toamnă

și a miros de tămâioasă grea,

pădurea mea își schimbă haia –n galben,

amurgul e-n culori de peruzea.

în vecernie înoată-n depărtare

un soare obosit de-atâta ducă,

se-neacă ca un zeu ucis în mare,

în turme de văz

Nu înţelegi de ce sunt fericită
După ce am cam murit puţin
La marginea timpul meu
Într-o gară fără niciun nume
Abandonată
Cum de pot fi fericită

Azi
Când  fericirea a rămas tocmai
Acolo
Pe o bancă lângă ceasul vechi
Atât de vechi că şi el ştie
De ce a

caut în umbra acestei seri
floarea unei clipe

din fructul timpului
pe hotarul tăcerii
găsesc liniştea

umplu candela minţii
cu lacrima cerului
din descântecul lunii
şi taina pământului
aprind frumuseţea

ascult vraja vântului
frământarea stelelor
în oglinda dimine

Tu, care lumină ești,
luminează-mă!
Tu, care lumina Luminatului ești,
Luminează-mă
cu lumina Lui!
Slavă Ție, mărită Maria!

Tu, care lumina lumii ești
și care din lumină spui, iubești
și rod din trup de lumină ai rodit,
luminează-mă cât trăiesc
și cât voi

Aştept să-mi spună anotimpul
cum se destramă pe rând zilele
şi e cuprins pe tăcute de valul schimbării.
Păsările se grăbesc să fie în pas cu el
şi fiecare vietate îşi urmează ciclul său,
în această desfăşurare nimeni nu se plănge,
vântul şi ploile au

ULTIMA SPOVEDANIE                               

                                                                       „Apoi s-a lăsat liniştea”.

          Toată noaptea a bătut un vânt sălbatic, mişcând fără milă pomii din grădină. Ramurile corcod

Pe marginea albastra a Dunarii,soarele pune la topit tot ce intalneste. Umbrele sunt fierbinti iar aerul isi tine respiratia. Toropita de caldura, ma insotesc cu o salcie,si-i jur prietenie vesnica, macar pana la asfintit,cand o mai osteni soarele as

Ai obişnuit noaptea să se culce în zbor
pe aripile întunericului în trecere,
florile şi ierburile înalte se leagănă
pesemne le ajută vântul să adoarmă.

În zori sunt câteva întâmplări
plimbate prin mirările oamenilor
şi bucuria de a fi tras cu arcul în

Din momentul când totul se schimbă
suntem la concurenţă cu timpul.

În mişcare contimuă
universul intră şi iese din sine
margini nemaiavând,

doar nenumăratele sfere
rotindu-se fără să se lovească
pe câteva le ştim,

dar mai presus de ele
locuitorii lor
nu

tu treci ca o regină

tu treci ca o regină peste vreme

prin valurile vieții care geme,

de-ar fi ca să vâslim iar înapoi

de-apururi am rămâne amândoi.

eu port în suflet lacrimile tale

și chipul tău mereu îmi iese-n cale,

mi-apare printre pulberea de sori

pri