Agerpres

Protestele Continua.

Peste 50 de persoane protesteaza, in Piata Unirii din municipiul Cluj-Napoca, sr

Proorocie despre un masacru in 2011 in Romania

Pustnicul N. se nevoia mai mult pe Muntele Giumalau. Avea darul lui Dumnezeu, de a se face nevazut. In anul 2001, i-a spus fratelui I:

- Peste doua saptamani, o sa fie un even

O FOTOGRAFIE MAI PUTIN CUNOSCUTA
SURSA-NET

Eminesc a scris poezii până în noaptea morţii sale
"Înainte de dispariţia lui Eminescu (1889), cei ce l-au vizitat îşi amintesc de maldărul de hârtii scrise de el în spital şi aruncate la coş, ori măturate de f

îmi arde-n inimă iubirea

sorb din albastrul cerului nemărginirea,

adun la fluturi din petale moarte,

îmi arde-n inimă iubirea,

ies ca-n legende numai vâlvătăi

și nu mă satur niciodată

privind ca sclavul dulcii ochi ai tăi.

aud cum tainic bate nevăzut,

zv

Adevarul despre Eminescu

Eminescu a atras una dintre cele mai complexe manevre de dezinformare si intoxicare specifice domeniului serviciilor speciale. Posteritatea sa a fost deformata si manevrata de toate regimurile politice care s-au succedat in Ro

Nimeni n-a ştiut mai bine să dea aripi la cuvinte,

Să le-mbrace-n armonie, pentru veci le-a pus veşminte.
Razele din alba lună tu le-ai tors ameţitor,

Suspinat-ai împreună cu luceaferi la izvor.

Într-un cuib de turturele ai furat un pui de som

Mi-s ochii trişti şi plini de lacrimi, de când Eminule te-ai dus
în capitala blestemată, din viaţa ta ea m-a exclus.
La Iaşi miroase-a primăvară, dar fără tine e-n zadar,
nu-mi mai aduce bucurie, nu-mi poate face niciun dar.
Şi disperarea mă cuprind

De atâta drum mă-ntunec de ger,
stelele-mi citesc în gânduri dezamăgirea,
fluturi ciupiţi de aripi îmi foşnesc în urechi.
Cineva răsuceşte orele pe cadranul lunii,
schimbă caii la vămile care mă poartă
prin tunelul de vată al iernii.

Pe aici n-a trec

Înapoierea cheii

Mi-e dor să pot
să nu-mi mai fie
dor de tine.

Tristeţea, ea,
nu este gând
ea lucru este.

Mănânc-o, dacă ai cu cine!
Durerea vieţii
e un lucru, -
nu contemplarea ei.

Mi-e dor să pot
să nu-mi mai fie
dor de tine.

poezie de Nichita Stănescu

..........

CODRULE, MĂRIA-TA
( Colaj din titlurile poeziilor marelui poet EMINESCU )
                                         Autor,   Elena Mititelu

„Codrule, Măria-Ta” , /
„Afară-i toamnă, frunza-mprăştiată” , /
„De-atîtea ori…” / „Sara pe deal” , / „Cînd se juca…

LUCRARE A PICTORULUI MIHAI CATRUNA- EMINESCU

..  Cum se turbură izvorul
Când din el drumeţul bea,
Astfel mă-nfioară dorul
Când răsari în cale mea.

catren de Mihai Eminescu

Visul unei flori

Când în lunca-ngălbenită
Filomela cântă-n dor,
Viorica vestejită
Doa

ÎNTOARCEREA SPRE LUMINĂ...

Într-un nou cer, nicicând real, lumina reapare în fiecare dimineaţă. Ceva aveai de făcut, ceva ai uitat. Clipa e goală, un timp fără sfârşit. Nicăieri nu e lumea. Închizi ochii, te-ntorci launtric, imagini şterse au revenit,

http://filosofie-si-literatura.blogspot.com/2012/01/caracheu-lacheu.html

De ce Caracheu - lacheu?! Fiindcă  Caracheu rimează cu lacheu.  E predestinat să fie căţeluşul lui Băsescu.Numele îl predestinează. Caracheu  rimează cu lacheu. Când un nume rim

 Octavian Petrescu
 EMINESCU

Infinită-i poezia,
Milioane sunt de “escu”,
Însă nimeni,
... Niciodată,
Nu va fi ca Eminescu!

Vrând cu versul să salveze
Adevărul otrăvit,
Nu uitaţi că pentru ţară
Eminescu a murit.

Aruncat într-o celulă,
Cu o nobilă hoţie,
Cum

Te-a uitat, bădiţă, lumea,
Într-un pustnic ţintirim,
Cum ne uită, tristă, vremea,
Pe toţi, după ce murim…

Numai eu m-aşez sub teiul
Ce-nfloreşte an de an,
Încrustând în veşnic steiul,
Dulce stih de moldovean.

Nu mai sărutăm iubita,
Recitând din versul tău,

Este seara. Prin cameră pluteşte dorinţa de a fi acum lângă voi şi strigă cât o ţin bojocii să fie auzită de toată lumea aflată undeva în Bucureşti, club Razna, intrarea Hanul cu tei, Lipscani, Galeriile de arta, cumva retrasă de zgomotul citadin. A

MOTTO: Dă-le oamenilor mai mult decât se aşteaptă şi fă-o în mod plăcut.

       Eram copil când toamna, după culesul viilor şi statul vinului din fiert, venea la tata un consătean care se ocupa printre altele şi cu pescuitul pe lacul Tatlageac.

Fam

 „În codrii bătrâni, sub bolta înstelată, în bătaia caldă a vântului de libertate, cei cu inima pură
pot auzi şi acum chemarea la luptă a Marelui Lup Alb. Pământul, frunzele şi cerul
îl cunosc prea bine. Voi îl auziţi ?”
(Felix Crainicu, Cristi Ioniţă –