Blog

atâtea flori sunt pe pământ,

dar nici una nu-i ca tine;

te-aud cum crești și văd corola

cum o îndrepți numai spre mine...

și ca un soare blând și cald,

prin palme mă strecor în tine,

să mă îmbăt la umbra ta,

când cerul nu mă poate ține.

atâtea flori sunt pe

în vizită la casa părintească

s-a-ntins păiejenișul pe poartă și zăvor

și casa părintească stă singură-n pridvor,

vedeam prin amintire bunicul sus pe scară

cum își fuma țigara în fiecare seară,

și pe bunica –n casă cu ochi de peruzea

cum depăna la gându

Gură seacă, făr-de cuvinte

încleștată mult prea demult

urlă-le-odată să nu îmi mai cânte

degete, pe coală albă de mut.

achită-mi mâna, de la pronunțare

cotul mă doare, pana s-a rupt

tremurul mâinii fă-mi-l vigoare

să mor gângurind și să mă ascult.

la jugul

Timpul calcă în copite,
toate câte-i vin în cale.
Ţine drumul înainte,
opintindu-l din zăbale!

Înşeuat şi înhămat,
calul ăsta nărăvaş
pe unde nici n-ai visat
mi te poartă mintenaş!

Adunând, în goana sa,
clipele de fericire,

ajungi una cu pământul
care te-a crea

Aş vrea să întind mâna spre fiinţa ta,
fruntea să-ţi descopăr de şuviţa rebelă
şi ochii aceştia de catifea
să-i zugrăvesc acum în acuarelă!

Doar eu călătoresc prin ei
către adâncul sufletului tău.
Tristeţea lor dictează poezii,
m-apropie de tine, dra

Tu mi-eşti singura avere!
M-am născut cu tine-n piept, durere!
Zi de zi înaintând spre soare,
Inima mi-am pârjolit
Şi-a crescut durerea şi mai mare
Şi în spate, umbra mi-a crescut.
Şi-a durut durerea mea amară
Zvârcolirea ei m-a răvăşit
Dar am stors

pe verticala cerului albastru

iar ne dăm huța pe boltă,

tu cu firea cea involtă,

eu planând ca un condor

peste tot ce-mi este dor.

 pe verticala cerului albastru,

eram noi singuri fără nici un astru,

pluteai cu păru-n vânt lipit de cer,

călare pe-un sălba

Ard de dor

sunt ca un vulcan

care erupe

lava iubirii fierbinte

către inima ta

Ard în flacăra

pasiunii dogorâtoare,

simbioza dragoste- poezie

e raiul sufletului

veşnic tânăr,

de poet.

Ard ca focul

care mistuie

inimile

aflate în căutarea

idealului ascuns .

   Zilele trecute, fiind in delegatie la Targoviste si Giurgiu, am stat de vorba cu o serie de pacienti dializaţi, pacienţi care de 3 ori pe săptămână merg la un centru privat pentru efectuarea dializei, atât de necesară pentru rinichii lor. Boala es

Sunt ultimul călător
ce ţi-a bătut la poartă;
Greu ai deschis,
se epuizaseră bateriile de la telecomandă.

M-ai condus în casa ta înaltă,
păzită de trei buldogi ţinuţi pe sârmă
şi de-un sistem sofisticat de alarmă.

Ţi-am lăsat urme de noroi peste tot:
P

Magnolii înflorit-au în april

Ca semne răsărite prin destine

Și rostul lor îl așteptam,tiptil

Să-l împlinească-n mine și în tine.

S-au înălțat furtuni,tăceri și ziduri

Dar pretutindeni căutat-am firul

De iarbă și de sens,precum păduri

Își cheamă iarna-acasă

     In trup,

     simt cum sufletul

     vrea să se prefacă

     pasăre...

     Dornic să crească,

     ciuguleşte

     din rana

     sfâşiată, fierbinte,    

     Inima îl adapă

     cu toate

     dorinţele mele,

     neîmplinite.

     O, trupul meu,

     nu

mă vrei regim

fără de sare și piper

doar fiert în aburi

alb mă ceri

nu pot să fiu

decât picant cuvânt

ori glumă bună

cimentând

gingie făr-de dinți

proteză crunt scrâșnită

între minți.

29 03 2012

 Ștefan Oană

TRATAMENTE CU TRANDAFIRI
Cred ca nu vom afla niciodata numele gradinarului care acum 4000 de ani a reusit sa obtina din macesul modest, prima floare de trandafir. De atunci, regele florilor a fost proslavit in poezii, legende si mituri, a devenit emb

În 1961, în localitatea Tărtăria din judeţul Alba, arheologul român Nicolae Vlasa făcea o descoperire epocală, recunoscută de străini, dar negată de unii istorici din România. E vorba de trei plăcuţe de lut ars, inscripţionate cu o scriere pictografi

pierdutele iubiri

îmi cade amarnic

înspre glezne

tremur fierbinte

fiori de amintiri

febră de mult prea reci

negre morminte

sunetu-i aspru

învață notele să plângă

pe portativul ideal

inima ta să nu m-ajungă

de nu îți sec

dulcele sânge

din pocal

învață-mă ce e cu

Zâmbeşte soarele în bob de rouă
Şi-un curcubeu se leagănă voios.
Pe florile înmiresmate
Se odihneşte zborul cel duios.

Zâmbesti şi tu şi-n ochii-ţi verzi
Ce oglindesc natura zgomotoasă
Poţi chiar şi liniştea să-ţi pierzi.
Te scalzi în viaţa lor voio

Dorul, craiul nopţii mele
Îmi aprinde tainic stele.
Într-un ochi de peruzea
Mi-nfloreşte dragostea  

Şi-ntr-o rază de lumină,
Luna galeşă mi-anină
Visele care aşteaptă
Mângâierea înţeleaptă.  

Dorul, craiul nopţii mele
Bântuie printre perdele
Şi prin

Să ai marea la picioare,
Să calci valul liniştit
Şi vrăjit, pe ţărmul zilei
Să priveşti spre răsărit.  

Să ai marea la picioare,
Într-o vară de poveste,
Bucuria mare-a mării
Doar în sufletul tău este!  

Să ai marea zbuciumată,
Valul să te biciue
Şi s-a

ADU-MI IUBIREA ÎNAPOI

Să-ntoarcem timpul înapoi

Să fim din nou noi doi.

Clipe frumoase să retrăim,

Ca la început să ne iubim

Adu-mi iubirea înapoi

Şi ce a fost frumos între noi.

Timpul a trecut peste noi,

Ayi nu mai suntem amândoi

Retrăim cea fost atunci