Te-am zărit într-un balcon nesfârşit
cuprindeai în palmă lumea care alerga
pe faţa ireală vestejită puteam citi versurile
visurile şi gândurile
te uitai dar nu vedeai nimic.
ochi imobili o mâna flexată o bosă
părăsită de toţi
eşti singură, sunt singur
s
Sclipiri de argint coboară în ochii de stele căzătoare. Se scaldă în razele de curcubeu şi deschid jucăuşe fereastra către Calea Lactee. Pe drumul alb şi dens ca laptele crinilor, pasul tău străbate distanţa dintre meditaţia conştiintei şi lumina pur
amintire-cântec de flaut
o amintire stă spânzurată
de-o cracă de dor,
o, Doamne, amintirile
cum mă mai dor,
le cârpesc, le-nădesc
şi mă sui cu ele la cer
și-n neant tot mă duc
până când singure pier…
o clipă ruptă din univers,
viaţa mea,
o clipă până când
Atunci când plouă
Norii plâng
Cu lacrimi de rouă
Căzute în crâng
De unde răsfrâng
Sclipiri de raze-n neant
Mai curat și mai pur
Ca un diamant
Atunci când plouă norii
Aruncă spre noi
Acorduri de cântec
Pentru imnul din ploi
Atunci când plouă
Picurii cară din cer
D
Îmi îndes înfrîngerile
una cîte una, în buzunarul cu clapă tighelită
şi-mi spun că nu e drept
să fie atîtea,
negîndind şi faptul că viaţa nu se sfîrşeşte aici
eliptic punctată doar de semne chinezeşti
între zero şi infinit,
nici un gînd faţă de sine
Iu, iu, iu! Chiuiţi feciori!
Să se-audă hăt, departe!
Cum mai strigaţi de sărbători,
Sfinte zile-n colb de carte.
Chemaţi lângă voi fecioare,
Via toată-acum culeasă,
Să o calce în picioare,
Lacrimă de must să iasă!
Dar chemaţi şi lăutarii,
Să stârnim un da
Împăratul se plimbă gânditor prin mirifica-i grădină plină cu flori și cu animale exotice apoi intră în palat plictisit. Îi venise zvon prin iscoadele lui trimise în cele patru colțuri ale lumii că un bătrân cam zmitit se ridică împotriva stăpânirii
Poate n-am ştiut să tac cuminte
De pe buze să îţi sorb cuvinte,
N-am ştiut că sunetul din noapte
Vrei să-ţi fie doar... a tale şoapte.
Poate toamna îmi va fi complice
Frunzele căzute să-ţi explice,
Când sub paşii tăi ele vor plânge
Tu să ştii
dorel
( variantă urmuziană)
dorel are un ochi de șopârlă,
urechi de bivol și gură de tinichea,
acum a devenit deputat din partea partidului
proletschimbist, are nasul lung și miros de șobolan.
și-a făcut vilă-n pipera, un espero
pe care-l garează sub pa
O deziluzie ne pare existenţa
în clipe de tristeţe amară
nori negri se prăbuşesc peste noi
pe boltă luna nu mai străluceşte
ca-n nopţile viselor albastre
Pe cerul sufletului îndurerat
totul e pictat în negru dezolant
inima rănită se zbate-n piept
ca un delf
Sărută ochii plini de dor
Şi gura-i de dulce amor
Săruta un dulce surâs
Şoapta din magicul râs
E timpul să plecați, cât nu e prea târziu,
Pân’ n-o simți săracul că-i jupuit de viu.
I-ați inșelat credința vânzându-vă pe-un leu,
Nu vă forțați norocul... ferească Dumnezeu…
Cu toată bunătatea din sufletu-i flămând,
E și el ca și voi, tot muritor de r
În şcoală fusese poreclit Aşchiuţă. Pe drept cuvânt. Era subţirel, fragil, agil… o sfârlează. Curios şi ambiţios, aşa cum veţi putea descoperi în această carte, pe care aţi ales să o citiţi. Şi bine aţi făcut !
Autorului, băieţii care jucau f
Ai învins sărmane ! Eşti erou!
Cu funia la gât şi cuţitul în coastă...
Furia disperării tale, are şi astăzi ecou.
E mai slab decât ieri, da-n gânduri adastă...
În zile ploioase, triste şi goale
Mai oftează câte unul pentru jertfa-ţi deşartă...
În faţa ami
BRÂNCUȘI DESPRE EL ÎNSUŞI
În timpul copilăriei – am dormit în pat. În timpul adolescenţei – am aşteptat la uşă. În timpul maturităţii - am zburat înspre ceruri!
Nu cred în suferinţa creatoare.
Ceea ce fac eu astăzi, mi-a fost dat ca să fac!... Căci a
ochiul meu
ochiul meu albastru pur
ți-a căzut pe verticală,
nu te mai feri de el,
prea frumoasă domnișoară.
peste țâța ta cea dulce
se așează ca un ied
și ar vrea ca să se culce
să viseze numai mied.
parcă nu mai am vedere,
mi-a furat-o sânul tău,
s-a întin
dar
culeg cu mâna
fructele acestei toamne-
luna, soarele, stelele,
le –aurăresc la făurar,
le strâng la piept
și-apoi
ți le trimit ție în dar,
frumoasa mea…
23 septembrie 2011
fântână
Dumnezeu sapă
în fiecare inimă
căte o fântână
și-n oglinda ei
poartă iubirea
ca pe-o salbă de lacrimi.
23 septembrie 2011
Academia de Studii Economice din București, abreviat A.S.E. București, este o instituție de învățământ superior de stat, fondată în anul 1913. Sediul A.S.E. se află în Palatul Academiei Comerciale, situat în Piaţa Romană. Academia de Studii…
Citeste mai mult…Cerul este senin dar este ger în curte, Ninge dar vântul începe ceva să caute,Flori de chiciură pe a copacilor ramuri,Dar și flori înghețate acum pe geamuri. De ieri multă zăpadă a început să cadă,Fulgi de zăpadă aleargă tare pe stradă,Văd iar…
Citeste mai mult…Astăzi am mers prin zăpadă fericită,Vântul printre ramuri răgușit iar caută,Orașul cu o maramă albă s-a îmbrăcat,Printre fulgii argintii mereui am umblat. Așa este Brăila când ninge foarte tare, Crengile în copacii goi triști trosnesc,Sunt copil…
Citeste mai mult…Iarna pe drum iar veselă bine petrece, Lângă foc este foarte bine și în odaie,Întunericul nopții este acum mai rece Vântul prin zăpadă mai supărat trece. Cade din calendar astăzi o altă foaie, Mai așez un pulover gros iar pe mine, Când focul arde…
Citeste mai mult…
-->
Comentarii
Oare am postat-o unde trebuie?
Mutaţi-o sub postarea cu regulamentul!
Vă mulțumesc.
Sănătate!