Atinși de frici, mai scuturăm perdeaua

(sonet)

Atinși de frici, mai scuturăm perdeaua

La geamul viu al iernilor din noi,

Înghesuiți în vechiul mușuroi,

Ce-și cară fericirea cu ocaua.

 

Prin visele-adunate în convoi,

Sulemenim ades cu bidineaua

(Strângându-ne la zâmbete cureaua)

Și soarele, pe chipul său de sloi.

 

Degeaba imităm caligrafia

Destinului, în vechiul său zapis!

Oricâte ploi ne-ar stoarce fantezia,

 

La poarta nopții nu-i nimic de zis,

Când din cenușă s-a „născut” mumia

Infernului cu iz de Paradis.

 

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

  • Mulțumesc pentru lectură și semn, Mihai, domnule Friciu! Cu drag,

Acest răspuns a fost șters.
tăceri de stele (cybersonet CCLI) prin Cronopedia
1 oră în urmă
Ioan Muntean a postat o postare pe blog
Acum 2 ore
Victor Bivolu a postat o discuție
Acum 2 ore
ELENA AGIU-NEACSU a postat o discuție
Acum 15 ore
Mai Mult…
-->