Cuprinde-mă în brațe, Tată,

Urcându-mă la cer...

Nu mă strivi în neputință,

Osândă nu-ți cer!

Iartă-mă și călăuzește-mă-n pocăință.

Echilibrat,

Sunt

Totuși

Emoționat,

Ducând povara silabei

Unde liniștea

Mută fericirea clipei

Născută din iubirea

Eternă.

Zidesc a

LANSARE DE CARTE

Cu deoasebită bucurie și plăcere vă invit ca împreună cu doamna editor, Rodica Elena Lupu și invitații speciali, într-un cadru liric, să refacem PERIPLUL UNUI DESTIN - volum de poezii. Detaliile despre acest eveniment se găsesc pe afi

(eminesciană)

Păşesc pe ţărmul nou pictat

Cu degete de mare;

Tu eşti la stele candidat,

Eu biată muritoare.

Un val se-agaţă de picior,

Când geniul tău mă-mbată

Şi ca-ntr-o scoică, mă-nfior

Sub visele-mi de fată.

Cu tine-n gând (parc-am fi doi),

Zglobie urc

O carte se odihnește pe masa din grădină. În compania ceasului mă odihnesc  întinsă pe șezlong. Câteva gânduri croșetează printre florile grădinii. Timpul ascultă liniștit, vara așează pe masă un pepene mare, roșu. Greierii cântă liniștiți pentru înt

În umbra valului cărunt,

Pulsul meu strigă aspru: Sunt!

Lumina-mi prinde chipul trist

Și-afirmă, blând și clar: Exist!

În conjugarea lui a fi

Ne încurcăm ca doi copii

Și alergăm spre nicăieri

Uitând de mâine sau de... ieri.

Îmi învelesc sufletul, lent,

Doar

Călătorii geodezice, Austria – toponimie și istorie (I)

            Austria și Viena – toponimie și istorie

Moto: „Istoria e un profesor foarte bun; din păcate nu are prea mulţi elevi.” Proverb austriac

În anul 1991, ca cercetător ştiinţif

Mi-e dor de curtea-n care
Zburdam copil, fiind,
De zorii cu răcoare,
De sălcii mlădiind.

E-mail de căldură-n floare? 

Viza razelor de soare

A fost acordată spontan,

Roca se vrea editoare

Acum în ținutul  montan.

In grâul copt emigrează

Agale o floare de mac.

Roșul din câmp... se pudrează!

Îmi place mult să călătoresc,

Merg adesea departe pe munte.

Am o coroniță de flori pe frunte,

Aerul curat al pădurii îl iubesc.

Fac un buchețel din flori mărunte,

Beau apă rece, setea o potolesc.

Printre ramuri razele strălucesc,

Vântul mă atinge gingaș pe

scrisori și figuri

~ din ciclul „poeme cibernetice dialogate interior” ~

mâinile care scriu

nopțile mele nedormite

suspiciul tăcut sunt

în gâtul meu

degete deștepte

pentru vânt

șoptesc și șuieră

mângăindu-ţi respirația

o bataie de inimă păcătoasă

în piept

sub

(trupul meu e-o carte)

~ din ciclul „poeme cibernetice dialogate interior” ~

îmi place că mi-ai citit trupul

că ţi-ai aprins ochii la scrisorile mele

că te gândești la mine

în timp ce mângâi novice cuvintele mele

îmi place atingerea degetelor tale

în pagini

Limba mea
de Gabriela Mimi Boroianu
13.06.2018

Limba mea e-o limbă sfântă
Ea îmi este căpătâiul!
Bucuria când îmi cântă
Gungurit de prunc - dintâiul...

Când mă ninge, când mă plouă
Și-n dureri n-am o zi bună
Când mă frânge doru-n două
Tac în limba mea

După ploaie, frig și ceață                           

Râde vara către noi.                        

Unde mergem? Ne răsfață...                 

Mai punem de-un tărăboi              

Udând nisipul pe față,

Legănându-ne-amândoi.

Seara bem o bere rece

Osteniți

Lasă-te trecutule de săpături
în prezentul veşnic trecător
cu pasul mărunt printre clipe
ce calcă sacadat pe minute
pregătindu-se de start
în micul spaţiu al orelor
ce se-aruncă mereu să-noate
în lumina şi-ntunericul
zilelor cu soare sau intemperii
atmosferic

Eminescu

în ianuarie

noi îl naştem mereu,

pe EMINESCU

și în iunie îl deschidem mormântul

pentru a-l eterniza,

el e pruncul nostru

care s-a născut

pe altarul limbii române,

Eminescu e lacrima

 neputinţei noastre,

e durerea ancestrală

a unui popor robit,

e tot ce-

Primesc un mesaj email:

• Bună seara. Vă transmit alăturat un text mai special, alcătuit la apropierea zilei triste de 15 iunie din fragmente de texte mai vechi şi din rânduri scrise astăzi. Este special fiindcă este dedicat comemorării Eminescu din Anu

          Ropotul ploii păcănea în geamurile închise ermetic, pe care locatarii avuseseră grijă să le-nchidă, în timp ce norii se dezlăntuiseră învrăjbiţi între ei din cine ştie ce motiv, pe care numai Dumnezeu îl ştia. Deşi era după-amiază, furtuna

FLORILE DE IASOMIE

Mulți ani s-au depănat, din sculul vieții,
Dar amintirea iasomiei încet m-a urmat,
Regăsesc florile din grădina de la drum,
Ce leagănul copilăriei mi-au parfumat.

Miresmele de iasomie le port în suflet,
Alături de multe amintiri care zâm

Este o zi caniculară de vară, trag repede perdeaua ca să opresc căldura toridă să intre în casă. Într-o cameră ticsită de cărți ciupesc câteva cuvinte pe coardele chitării, departe zgomotul  zilei. Deschid dulapul, aleg o rochie înflorită, subțire, a