Blog

Fără să-mi atribui învinuiri,

ajutam la ridicarea valului naturii,

pentru a tăinui goliciunea adevărului.

Măturam toate descântecele

şi ştergeam cu mopul blestemele,

de pe un mal cu colţuri ascuţite.

Aici am găsit inscripţia:” Te iubesc!”

Din detalii ştiute

Lasă-l!

De multe ori, de cele mai multe ori când greutățile apăsătoare mă sufocă, merg la mânăstirea Cozia, ca și acum de altfel.
La vecernie am adormit adânc în fața altarului.
Am adormit rugându-mă! Un zgomot liniștit mi-a „circulat” prin trup.
Prin

destrămată și remodelată-i

  imaginea-

 nefiresul din puzzle

nu poate reda unitatea

cod roșu

 voci demonice

 păsări ucise 

 împușcături la școală

 trăgătorul s-a amestecat cu mulțimea

nesocotind nașterea

 vechiul ceas e

 înțepenit între chei-

nerăbdarea a fos

De pe-o crenguță de liliac mov  

Se-aude refrenul primăverii.

Ies în grădină, chiar dacă-s gârbov

Căldura e în preliminarii.

De bucurie citesc un ceaslov

Gândindu-mă la Ziua de Florii,

De pe-o crenguță de liliac mov  

Se-aude refrenul primăverii.

Duminică

Principatul Hohenzollern-Sigmaringen (Fürstentum Hohenzollern-Sigmaringen)

Moto 1: „Dacă n-ar fi proştii, deştepţii ar muri de foame.” — Camil Petrescu

Moto 2: „Inteligenţii joacă roluri faţă de alţii. Proştii joacă roluri faţă de ei înşişi şi, dacă s

De fiecare dată când venea la fiica ei în vizită, nici copila

nu ştia cum se făcea că deodată cu mama ei, în casă
intra buluc pe uşă, pe fereastră, prin toate crăpăturile
pereţilor şi o bucată neastâmpărată din bătrânul soare.
Nu se ştie care pe care

Adună oamenii gânduri în spatele privirii
nuanţate în culori ale Pământului
ce-ţi opresc respiraţia de drag
atunci când le vezi în mijlocul naturii.

Se-mbulzesc gândurile în mijlocul
verdelui ce răsare mândru din ţărâna
ce-ascunde viaţa şi moartea
urcă pe

Rugă nemărginirii
Gabriela Mimi Boroianu
02.04.2018

Adună-mi iarna-n pumni, nemărginire
Și o sfarămă în pulbere de vis
O suflă peste lume cu uimire
Și ninge alb, din flori, un paradis!

De-s speriată, în margine de timp,
Și plâng în pumni cu mugurii ado

Rugina din timpul ce fierbe

S-o decantăm rapid în prezent

Fără-a căuta vreun argument

Frustrării ascunsă-n adverbe.

N-aș vrea s-apelăm la proverbe,

Mă gândesc că ar fi mai prudent

Astăzi, să punem punct, mai urgent,

Frustrării ascunsă-n adverbe.

Cuvinte și

De Florii

Pe cer cocoare se întorc la cuiburi,
în zare joacă vântu' prin umbrar
ne amintim de-un timp în calendar
când Fiul Omului, călare pe măgar
intra n-cetate, înconjurat de nimburi.

Osana, Osana, Osana!
cânta poporul bineiubitor,
cu flori înmiresm

Aplauze așteaptă frigul, în arenă,   

Privind rebel spre primăvara cea timidă.  

Din nou valsează fulgii, fără nici o jenă

Clădind obstacole reci, fără cărămidă.

Nici frigul, nici fulgii nu mă pot ține-n casă;

În cizme, cu mănuși ies s-admir un ultim act

nu-i nimeni
a fost o părere că cineva bate la geam
dar nu sunt geamuri
într-o lume închisă
lumina pătrunde prin tavan
ca o cădere a cerului pe acoperiş

odihna trupului este obligatorie
în acest spaţiu redus la tăcere
în care nu se spune nimic se ac

Din vechiul nor rămas-a doar cenușă,              

Iar limpezirea are preț stabilit

Propus însă de cei ce stau pe tușă                             

Și n-acceptă o negociere. Cumplit!                        

Viața pe tocuri zace resemnată,              

Î

Îţi iubesc rândul pe care-l scrii
Cu lacrima sufletului,
Precum iubesc umbra trecerii tale
Pe strada timpului.
Mi-ar place ca timpul să se oprească,
Să-ţi sărut paşii,
Lăsaţi pe aleea zilei de mâine,
Aşteptându-te să vii.
Te aştept să-mi dăruieşti su

Eu nu râvnesc la vreo coroană 

Căci am coroana mea de spini 

Şi fruntea toată mi-i o rană 

Din truda mea prin mărăcini… 

Eu nu râvnesc la vreo coroană 

Căci moştenesc un biet ogor, 

Averea mi-i o simplă pană 

Şi-o filă smulsă din cotor. 

Eu nu râvnesc la v

acrobații

 pe coardele elastice ale justiției;

 judecătorul și juratul sunt

spectatori-

 în cutia de carton,

 netulburat e

 omul străzii.

fața

 libertății destrăbălate

 tot mai schimbătoare;

crăpate-s casele-

 alergând de colo-colo,

 gest contestatar

 în stuctu

Înapoi

Înapoi în casă lângă sobă,
Ne-a cuprins astenia devreme,
Iarna s-a-ntors cu geruri și ploi.
La ghete, palton, umbrelă... ’napoi.

Vișinii, meri, prunii și cireșii
Au avortat petalele dintâi
Ivite-n primăvara infamă,
Virgină, nedorită de noi
În vr