Omule, din valuri te înalți...

Din valuri te înalți ca un poem

când viața, tragic, colțul și-l arată.

Și n-ai niciun regret, niciun blestem

pentru acei ce te-au trădat odată.

 

Așa a fost să fie uneori,

suntem pe-o scară-n lumea efemeră.

Am vrea s-avem în viață numai flori,

de multe ori doar spini ea ne oferă.

 

Prea mulți disprețuiesc când te privesc.

Ei văd doar haina -  dar nu ce e sub ea.

Doar înțelepții văd ce-i pământesc,

dar și-al cui suflet e ca o peruzea.

 

Și totuși te înalți ca un ecou,

din valul vieții trist și efemer.

Chiar dacă timpul pune un halou,

Chinuri și rele - de-ai credință – pier.

1979332050?profile=RESIZE_480x480

Voturi 0
Trimiteți-mi un e-mail când oamenii își lasă comentariile –

Trebuie să fii membru al Cronopedia ​​pentru a adăuga comentarii!

Înscrieți-vă Cronopedia

Comentarii

Acest răspuns a fost șters.
-->