Blog

e aceeași eșarfă neagră pe care mi-ai dat-o cândva

un fel de cămașă a lui Nessus

în care ard în cele mai groaznicele chinuri

zadarnic încerci să dai înapoi timpul

otrava mi se scurge prin vene ca o apă tulbure

îmi sfârtecă sufletul

n-ai cum să înțelegi de

În jurul mesei se împuținaseră gurile
și hărmălaia se împuținase;
toate vocile ascuțite, joase,
repezite, s-au înstrăinat.
A rămas doar un ecou înfundat.
De când din beznă n-au mai fost scoase
pe lingurile de lemn sleiul se uscase;
nici una nu mai să

Amintirile din ramă

Nu sunt măcar nici cârpaci,
Să cos cojoace de baci.
Sunt copil de bun tâmplar,
Pun icoane-n calendar,
Amintirile în ramă
Pentru mine, pentru doamnă,
Ce-am iubit-o fără vrere,
Că era demult muiere.

Cine mai era ca ea
Pe Valea din S

 De ce oare bărbații 
 sunt atrași de papuci, 
 nu de cei cu tocuri "joase" 
 ci de cei cu tocuri "lungi"...? 
 
 Picioarele cocoțate 
 ridică femeia mai sus, 
 dându-i desigur prestanță 
 și-o notă, insoțită de-un plus. 
 
 Apoi m

Te iubesc cu-acea candoare, sinceră-adolescentină,

Cum și tu mi-arăți fervoare – ca o floare din grădină

Înflorești când de iubire îți vorbesc, doar te ador –

Știu că nu e amăgire, sufletul mi-e-așa ușor

Și te văd în toate cele, aer, apă, cer și nori,

În

Își cerne toamna frunzele uscate

peste-amintiri lăsate în trecut,

iubitele din viața mea plecate

revin acum cu-un tren necunoscut.

Apar pe rând în gara neștiută

cu loc plătit la ultimul vagon

și mă privesc cuprinse de derută

văzând că le salut de pe peron.

Culege omul de-a lungul timpului de toate,
să-l ajungă din urmă binele ca pe roate
în aer, care se-nvârt după o direcţie
pe care o vrea el la orice intersecţie.

Aşadar îşi burduşeşte mintea cu defecte,
minciuni şi răutăţi, să aibă adânci efecte
asupra seme

Modoveanca din Bacău

E frumoasă-a focului
Moldoveanca din Vaslui !
Nu este nimica rău,
Dar e una din Bacău
Hâdă, cu sufletul rău.

Se miorlăie ca o vulpe,
Pân’ te prinde să te pupe,
Să-ți fure o monogramă,
S-o faci, nană, mare doamnă.

„Interesul poartă f

Noaptea aprinde stele pe cer,

În pături albe doar visele dorm.

Ramurile triste atinse de ger,

Parcă acum și gândurile adorm.

Doi ochi mari adesea visează,

Printre ramuri pâlpâie o stea.

Numai Luna pe cer ne veghează,

În multe nopți ea ne povestea.

Tu îmi s

 Un nou fel de a fotografia...
 
 uitându-mă la astă fază
 am fost desigur, cam "șocat"-
 o combinație șucară
 dar care totuși... m-a-ncântat...
 
 ea... cea mai minunată fată
 profesionistă,  pot să-i zic -
 acoperită și chia

Mă învelesc c-un rest de vers
În iarna stearpă până-n vene,
De-atât anost, de-atâta șters,
Își pune promoroaca-n gene.

ROATA UNIRII CURGE-N ÎN TREI CULORI INFINITE

Întâi de undrea
de o sută de ani
orologiul în turnul mitropoliei
își scutură uitarea din pletele ninse
de însângeratele ierni scurse
bate cu glas dogit un centenar
ceas aniversar al unirii românilor
îi

       Geografie lingvistică

(postarea precedentă)

       Mămăligă

       Moto: „Eu, în statul democrat,/ Bani de-o pâine-am câştigat,/ Dar Guvernul mă obligă/ S-o pun iar de... mămăligă!” („Obligaţiune”, de Condrat Pleşca, din „Antologia epigramei r

în gara răsturnată şi cu moloz recent

ghişeul e-amintire şi ceasul nu-i prezent

acarul e la pat şi-aşteaptă miruire

mecanicul e dus departe şi are pomenire

 la gara răsturnată peronul e cu gropi

şi dincolo de şină nu mai foşnesc cei plopi

sunt cicatrici

și-n dimineața aceasta au mai murit trei oameni

cine naiba o fi plantat copacii ăia pe marginea drumului

văzusem  femeia de douăzeci de ani sângerând ca un porc înjunghiat în inimă

cu pieptul sfârtecat și picioarele retezate din șolduri

nici nu apucase s